Raport al Comisiei Europene: Deficitul de încasare de TVA a fost în România de 30% în 2023, la fel de ridicat ca în 2019 / România rămâne pe ultimul loc în UE la colectarea TVA

Cel mai recent raport publicat de Comisia Europeană (CE) privind deficitul de încasare a TVA (VAT Gap), care vizează perioada 2019 – 2024, indică un gap de conformare de 30% la nivelul anului 2023, situându-se la același nivel cu anul 2019. Din nou, România este pe ultimul loc în acest clasament.

La nivel european, statele membre au pierdut în total 128 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 9,5% din VTTL. România se situează astfel mult peste media Uniunii, în timp ce singura țară care se mai apropie este Malta, cu un GAP de 24,2%. Majoritatea statelor membre se află sub pragul de 10%, iar țările cu cele mai bune performanțe — Austria, Finlanda și Cipru — înregistrează decalaje între 1% și 3,3%.

Potrivit raportului, România a avut cea mai slabă performanță în colectarea TVA la nivelul blocului comunitar, în pofida măsurilor de digitalizare implementate în ultimii ani, precum SAF-T, e-Factura sau sistemul e-Transport.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Revizuiri și pentru anii trecuți

Documentul Comisiei include și o revizuire amplă a datelor pentru anii anteriori. Pentru 2022, GAP-ul României a fost ajustat substanțial, de la 30,6% în evaluările precedente la 26,7% în raportul publicat acum. Explicațiile țin de recalculări privind baza teoretică de TVA și de actualizări statistice în conturile naționale. În cazul României, Comisia semnalează dificultăți legate de calitatea unor date utilizate la estimarea TVA nedeductibile, motiv pentru care nivelul de încredere al calculelor este marcat cu „galben”, însemnând că viitoarele revizuiri pot modifica semnificativ rezultatele.

În același timp, raportul detaliază evoluțiile economice din 2023 care pot influența GAP-ul. România a înregistrat o creștere moderată a PIB-ului, de 2,4%, o scădere a inflației față de anul precedent și un avans al plăților digitale, toate considerate factori care, teoretic, ar trebui să sprijine conformarea fiscală. În practică însă, decalajul de TVA continuă să crească, în pofida acestor evoluții.

Pe partea de măsuri fiscale, România a modificat în 2023 structura cotelor de TVA: a introdus cota standard pentru băuturile nealcoolice, a majorat TVA la hoteluri și restaurante la 9% și a menținut cota redusă pentru locuințe doar pentru tranzacțiile sub 600.000 lei. În privința conformării, extinderea obligației SAF-T și consolidarea raportărilor electronice nu au produs, deocamdată, o îmbunătățire vizibilă a colectării.

Analiza Comisiei arată că România nu stă la fel de prost din perspectiva politicii de TVA (policy gap) — capitol care măsoară impactul cotelor reduse și al scutirilor. Cu un nivel de aproximativ 38%, România se află chiar sub media UE, situată la circa 46%. Diferența majoră provine, așadar, din zona de colectare și control, nu din arhitectura sistemului de taxe.

Estimările privind gap-ul de TVA pornesc de la date statistice privind consumul, pe baza cărora se calculează valoarea TVA care ar trebui sã ajungă efectiv în bugetul de stat. Această sumă estimată este apoi comparată cu valoarea efectiv încasată de stat.

Indicatorul publicat joi de către CE surprinde contextul macroeconomic de la nivelul anului 2023, transmite Mediafax. Raportul CE evidențiază că anul 2023 a fost marcat de inflație ridicată și de creșterea accentuată a prețurilor la energie electrică, care a impus intervenții ale statului, inclusiv mecanisme de plafonare. Aceste evoluții au influențat nivelul consumului și comportamentul economic, având implicit efect asupra colectării TVA.

Pentru anul 2024, raportul CE estimează o scădere de 0.5% fațã de anul precedent, până la nivelul de 29.5%.

Deși acest procent rămâne unul dintre cele mai ridicate din UE la nivelul anilor 2023 și 2024, raportul menționează cã România a reușit să mențină stabilitatea veniturilor din TVA și să evite creșteri semnificative ale gap-ului, așa cum s-a întâmplat în alte state membre. Documentul evidențiază faptul cã, spre deosebire de alte state din regiune, unde deficitul de colectare s-a adâncit pe fondul inflației, România a reușit să mențină stabilitatea indicatorilor și să continue reformarea sistemului fiscal. Spre exemplu, țări precum Polonia, Ungaria sau Estonia au înregistrat creșteri mai accentuate ale gap-ului de TVA în aceeași perioadă.

” Veniturile din TVA în România au crescut cu 5,1% în 2023, dar într-un ritm mult mai lent decât în perioada de vârf post-pandemică din 2022 (18,8%). Diferența de conformitate cu TVA s-a mărit la 30,0% în 2023, de la 26,7% în 2022, estimările rapide pentru 2024 sugerând o ușoară scădere la 29,5%. În 2023, România a introdus mai multe modificări ale politicii în materie de TVA: cota standard de 19 % a fost aplicată băuturilor nealcoolice, în timp ce cota redusă pentru serviciile hoteliere, de restaurant și de catering a fost majorată la 9 %.

În același timp, cota redusă de 5 % a fost extinsă la lemnul de foc și a fost stabilit un nou prag de 600 000 RON pentru aplicarea cotei de TVA de 5 % pentru locuințe. În ceea ce privește conformitatea, cerințele de raportare SAF-T și E-Transport au fost extinse la contribuabilii mijlocii și la mărfurile cu risc ridicat. Aceste măsuri de politică și de conformitate au modelat evoluția veniturilor din TVA în 2023.

Redresarea după pandemia de COVID-19 s-a dovedit a fi relativ de scurtă durată, revenirea cererii interne concentrându-se în mare parte în 2021 și 2022. Dinamica de creștere a României a fost frânată de mai mulți factori nefavorabili: inflația ridicată determinată de prețurile energiei, blocajele persistente din lanțul de aprovizionare, volatilitatea prețurilor energiei legată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și sancțiunile rezultate, precum și cererea externă slabă. Având în vedere rolul important al comerțului internațional în economia României – raportul dintre comerțul total și PIB a atins 83 % în 2023 –, redresarea lentă a Germaniei și a întregii UE a constituit o constrângere suplimentară.

Creșterea PIB-ului real în România s-a situat la 2,4% în 2023, înregistrând o scădere de 1,6 puncte procentuale față de 2022. Acest lucru indică o încetinire a creșterii economice, care probabil va contribui la creșterea decalajului de conformitate în materie de TVA.

Inflația a scăzut de la un nivel maxim de 12,0 % în 2022 la 9,7 % în 2023, tendința descendentă continuând și în 2024. Presiunile asupra prețurilor au fost determinate în principal de locuințe, apă, electricitate, gaz și alți combustibili, precum și de transport și alimente. Tendințele inflaționiste au fost prezente în toate componentele majore ale consumului gospodăriilor. În contextul decalajului de conformitate cu TVA, este de remarcat faptul că cererea din turism – măsurată în funcție de numărul de nopți petrecute în unități de cazare turistică – a crescut cu 11,0% în 2023, o încetinire bruscă față de creșterea excepțională de 72,4% din 2022. Această ultimă tendință poate fi considerată un factor care a contribuit la crearea condițiilor propice pentru reducerea decalajului de conformitate cu TVA.”, se arată în raportul Comisiei Europene.

„Raportul Comisiei Europene indică nevoia unor eforturi susținute pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Strategia noastră este de a muta lupta cu evaziunea în zona digitală. Faptul că am reușit să creștem veniturile din TVA în trimestrul al treilea și în luna octombrie și să menținem stabilitatea colectării, într-un context dificil inclusiv la nivel european, arată că măsurile implementate încep să producă efecte. Obiectivul nostru nu este doar să echilibrăm balanța colectării, ci să asigurãm o piață corectă. Digitalizarea elimină concurența neloială și protejează mediul de afaceri onest, asigurând totodată finanțarea necesară pentru investițiile publice majore”, a subliniat Adrian Nica, președintele ANAF, potrivit unui comunicat.

Cum arată cifrele ANAF în 2025

Datele Agenției Naționale de Administrare Fiscală arată că în primele 10 luni din 2025 încasările din TVA au fost în sumă de 94,31 mld.lei, respectiv cu 9,20 mld lei (indice nominal 110,81%) mai mari față de încasările din aceeași perioadă a anului 2024, când au fost încasate 85,11 mld. lei. Aceasta în condițiile în care TVA restituită în perioada analizată din 2025 către mediul economic a reprezentat 27,18 mld. lei, mai mult cu 1,96 mld. lei fațã de aceeași perioadă din anul 2024 (25,21 mld.lei).

În perioada iulie – octombrie 2025, încasările nete din TVA au fost în sumă de 42,85 mld.lei, respectiv cu 6,55 mld lei (indice nominal 118,1%) mai mult față de încasările din aceeași perioadă a anului 2024 când au fost încasate 36,30 mld. lei.

Raportul Comisiei Europene evidențiază faptul cã România, alături de alte state membre, contribuie la eforturile comune de reducere a gap-ului de TVA la nivelul UE, transmite ANAF.

Ministerul Finanțelor a negociat în noiembrie 2025 modificarea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA și a evitat astfel o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi, în 2026.