Sursa foto: pixabay.com
Pentru ca Ucraina să își revină în cinci ani, economia sa ar trebui să crească cu 14% pe an în toată această perioadă, arată un raport publicat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Astfel, arată BERD, o redresare economică de cinci ani în Ucraina ar necesita investiții suplimentare de aproximativ 50 de miliarde de dolari SUA pe an, provenite din intrări de capital din străinătate, inclusiv capital privat.
În cel mai recent raport al său privind perspectivele economice regionale, BERD prezintă un scenariu pentru Ucraina, bazându-se pe lecțiile istoriei, care demonstrează că o redresare rapidă nu este norma, notează Emerging Europe.
Din punct de vedere istoric, cele mai multe economii care ies dintr-un conflict armat nu cunosc o perioadă de pace susținută timp de 25 de ani și nici nu revin la nivelurile de venit pe cap de locuitor de dinaintea războiului, nici măcar pe termen lung.
Cu toate acestea, raportul constată că 29% dintre economii ating în cinci ani nivelurile PIB-ului pe cap de locuitor de dinainte de război. Această cercetare combină caracteristicile comune ale reconstrucțiilor de succes care ar putea ghida Ucraina și extrapolează tendințele de dinainte de război pe baza performanțelor unor economii similare celor aflate în război.
Pentru ca Ucraina să se redreseze în cinci ani, economia sa ar trebui să crească cu 14% pe an în toată această perioadă. Acest lucru ar ridica PIB-ul mediu la 225 de miliarde de dolari americani de la aproximativ 150 de miliarde de dolari americani în 2022, în prețuri constante.
Principala caracteristică comună a perioadelor de creștere economică susținută și excepțional de ridicată este raportul ridicat dintre investiții și PIB.
Înainte de război, nivelurile moderate de investiții din Ucraina au fost finanțate în principal din economiile interne. Intrările de capital s-au ridicat la doar trei procente din PIB pe an în perioada 2010-21. Iar investițiile străine directe scad în mod obișnuit în mod substanțial după un conflict și durează mult timp pentru a-și reveni. Atunci când economiile interne au fost scăzute, finanțarea externă a contribuit la susținerea mai multor boom-uri investiționale, inclusiv în Europa Centrală și de Sud-Est în anii 2000.
În cazul Ucrainei, dublarea nivelurilor de investiții (ca pondere din PIB) ar necesita o creștere majoră a capacității de absorbție a țării, inclusiv a structurilor de guvernanță necesare pentru a concepe și a contracta proiecte complexe. De asemenea, ar necesita o finanțare adecvată.
“În acest scenariu, diferența dintre nivelurile necesare de investiții și economiile interne disponibile ar trebui probabil să fie acoperită prin finanțare externă (intrări nete de capital), în valoare de 20% din PIB sau 50 de miliarde de dolari SUA pe an”, se arată în raport.
Investițiile publice și private trebuie să fie complementare
Raportul băncii, care este cel mai mare investitor instituțional din Ucraina, subliniază, de asemenea, importanța, în reconstrucțiile anterioare post-conflict, a unui echilibru adecvat între implicarea sectorului privat și a celui public, alături de rolul important jucat de asistența externă din partea agențiilor bilaterale și multilaterale.
“Investițiile private și cele publice tind să fie foarte complementare, atât în situația post-conflict, cât și în general. Dincolo de finanțare, sectorul privat contribuie cu expertiza tehnologică atât de necesară, cu know-how-ul în materie de management și cu un accent pe eficiența costurilor”, se arată în raport, adăugând: “Pe lângă stocul de capital industrial eficient din punct de vedere energetic și utilajele agricole, sectorul privat poate avea o contribuție importantă la reconstrucția fondului locativ, precum și la infrastructura de transport, energetică și municipală, cu condiția ca persoanele și firmele să aibă acces adecvat la finanțare.”
Raportul abordează, de asemenea, utilitatea asistenței externe atât pentru a atenua deficitul de fonduri pe termen scurt, cât și pentru a impune condiționalitatea reformelor.
Absența unui astfel de impuls pentru reformă și a unor eforturi mai ample de construire a unor instituții economice și politice solide, adaugă raportul, poate obstrucționa investițiile private, lăsând “blocaje birocratice, corupție sau un grad ridicat de informalitate cauzat de un vid instituțional”.
BERD s-a angajat să investească 3 miliarde de euro în Ucraina în perioada 2022-2023, sprijinind economia reală pentru a menține electricitatea și trenurile în funcțiune în timp de război, și este pregătită să joace un rol-cheie în reconstrucție atunci când circumstanțele o vor permite.
Perspective de creștere în toate regiunile BERD
În cele mai recente previziuni economice, banca afirmă că economia Ucrainei ar urma să înregistreze o creștere modestă doar în 2023, de 1%, și de 3% în 2024, pe măsură ce întreprinderile se vor adapta la circumstanțele războiului.
În Asia Centrală, se preconizează că creșterea va rămâne puternică, de 5,2% în 2023 și 5,4% în 2024, relocarea întreprinderilor rusești și creșterea exporturilor de petrol stimulând creșterea în Kazahstan.
Între timp, se preconizează că producția în Europa Centrală și în statele baltice va crește cu un modest 0,5 % în 2023, pe fondul unei creșteri mai lente decât se aștepta în economiile avansate și al unei inflații de bază persistente.
În timp ce regiunea s-a dovedit rezistentă în 2022, redresarea post-Covid s-a epuizat în mare parte, iar creșterea a devenit recent negativă în termeni trimestriali. Se preconizează că în 2024 creșterea se va accelera până la 2,9 %.
De asemenea, se preconizează o decelerare a creșterii în Europa de Est și în Caucaz (cu excepția Ucrainei), deoarece factorii extraordinari care au stimulat activitatea economică în 2022 oferă un stimulent suplimentar limitat. Se preconizează că regiunea în ansamblu va crește cu 1,9% în 2023 și cu 3,3% în 2024.
Previziunile de creștere pentru 2023 au fost revizuite în creștere pentru economiile din sud-estul Uniunii Europene, susținute de perspectiva aderării la zona euro, care stimulează încrederea investitorilor în Bulgaria, de creșterea investițiilor publice în România. Se așteaptă ca regiunea să crească cu 2,3% în 2023 și cu 3% în 2024.
Producția în Balcanii de Vest este prognozată să se extindă cu 2,2% în 2023, pe fondul vânturilor din partea presiunilor inflaționiste și a perspectivelor reduse pentru economiile avansate din Europa, înainte de a se accelera la 3,4% în 2024.
Previziunile BERD pentru România
Creșterea Produsului Intern Brut al României este estimată la 2,5% pentru anul 2023, urmând ca economia să crească la 3,5% în 2024, arată estimările publicate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în cadrul raportului “Regional Economic Prospects”. Procentele sunt în creștere față de previziunile din februarie: cu 0,8% pentru 2023 și cu 0,2% pentru 2024.
Raportul arată că majorarea PIB-ului în România a ajuns la 4,7% în 2022, “impulsionată de investițiile solide”, care au crescut cu 8,%, contribuind cu aproape 25% la valoarea adăugată totală.
“Inflația în scădere, finanțare mai ușoară, îmbunătățirea mediului extern și o absorbție mai rapidă a fondurilor UE, inclusiv pentru programul național de redresare, ar trebui toate să susțină performanțe economice puternice anul viitor”, arată raportul BERD.
Și Comisia Europeană și-a îmbunătățit prognozele: Economia românească ar urma să înregistrezeo creştere de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024, potrivit celei mai recente comunicări a Executivului european, care avertizează, însă, că întârzierile în implementarea PNNR ar putea reduce investiţiile. În previziunile de iarnă, Comisia Europeană estima un avans al PIB-ului României de 2,5% în 2023 şi de 3% în 2024.