Datoria publică la nivel global a crescut la un nivel record de 92.000 de miliarde de dolari în 2022, pe măsură ce guvernele s-au împrumutat pentru a contracara crizele, cum ar fi pandemia de Covid-19, povara fiind resimţită acut de ţările în curs de dezvoltare, se arată într-un raport al Naţiunilor Unite, citat de Reuters, informează News.ro.
Datoria internă şi cea externă la nivel mondial au crescut de peste cinci ori în ultimele două decenii, depăşind rata creşterii economice, produsul intern brut triplându-se doar din 2002, potrivit raportului de miercuri, publicat în perioada premergătoare reuniunii miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din G20 din perioada 14-18 iulie.
”Pieţele pot părea că nu suferă – încă. Dar oamenii o fac. Unele dintre cele mai sărace ţări din lume sunt forţate să aleagă între a-şi plăti datoria sau a-şi servi oamenii”, a declarat reporterilor secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Ţările în curs de dezvoltare datorează aproape 30% din datoria publică globală, din care 70% este reprezentată de China, India şi Brazilia.
Cincizeci şi nouă de ţări în curs de dezvoltare se confruntă cu un raport datorie/PIB de peste 60% – un prag care indică niveluri ridicate ale datoriei.
”Datoria s-a transformat într-o povară substanţială pentru ţările în curs de dezvoltare din cauza accesului limitat la finanţare, a costurilor în creştere ale împrumuturilor, a devalorizării monedei şi a creşterii lente”, a adăugat raportul ONU.
Mai mult, arhitectura financiară internaţională a făcut accesul la finanţare pentru ţările în curs de dezvoltare să fie atât inadecvat, cât şi costisitor, a spus ONU, arătând că plăţile nete ale datoriilor cu dobânzi depăşesc 10% din venituri pentru 50 de economii emergente din întreaga lume.
”În Africa, suma cheltuită pentru plăţile dobânzilor este mai mare decât cheltuielile fie pentru educaţie, fie pentru sănătate. Ţările se confruntă cu alegerea imposibilă de a-şi achita datoriile sau de a-şi servi oamenii”, a constatat raportul, cu 3,3 miliarde de oameni care trăiesc în ţări care cheltuie mai mult pentru plata datoriilor decât pentru sănătate sau educaţie.
Creditorii privaţi, cum ar fi deţinătorii de obligaţiuni şi băncile, reprezintă 62% din datoria publică externă totală a ţărilor în curs de dezvoltare.
În Africa, această participare a creditorilor a crescut de la 30% în 2010 la 44% în 2021, în timp ce America Latină are cea mai mare proporţie de creditori privaţi care deţin datorii publice externe pentru orice regiune, la 74%.
Organizaţia Naţiunilor Unite a spus că creditorii multilaterali ar trebui să-şi extindă finanţarea, cu măsuri precum suspendarea temporară a suprataxelor din Fondul Monetar Internaţional (FMI) – comisioane percepute debitorilor care folosesc în mod extensiv liniile de credit – şi acces sporit la finanţare pentru ţările aflate în dificultate.
Un mecanism de rezolvare a datoriilor este, de asemenea, necesar ”pentru a aborda progresul lent al Cadrului comun G20”, au spus autorii, fără a oferi alte detalii despre cum ar trebui să funcţioneze acest mecanism.
Cadrul de tratare a datoriilor a fost adoptat de Grupul celor 20 de economii majore şi creditori oficiali în octombrie 2020 şi îşi propune să includă membrii care nu fac parte din Clubul de la Paris, cum ar fi China, în reducerea datoriilor.