Raport. Statele membre UE au cheltuit aproximativ 335 miliarde euro în cadrul măsurilor de ajutor de stat acordate în 2021 / România a cheltuit puțin peste 2% din PIB

Comisia Europeană a publicat luni tabloul de bord din 2022 privind ajutoarele de stat, care se referă la cheltuielile aferente ajutoarelor de stat în 2021, document care arată contribuţia importantă a politicii privind ajutoarele de stat, care le-a permis statelor membre să sprijine în continuare întreprinderile în contextul economic dificil generat de pandemia de COVID-19, menţinând, în acelaşi timp, condiţii de concurenţă echitabile pe piaţa unică.

Potrivit Executivului comunitar, în 2021, statele membre au cheltuit aproximativ 335 de miliarde de euro în cadrul măsurilor de ajutor de stat pentru toate obiectivele, cu excepţia celor pentru căile ferate şi serviciile de interes economic general. Rezultatele arată că aproximativ 57% din acest sprijin (aproximativ 191 de miliarde euro) a ajutat întreprinderile grav afectate de pandemia de COVID-19 să rămână viabile.

“Tabloul de bord privind ajutoarele de stat publicat astăzi arată că, şi în 2021, statele membre au continuat să mobilizeze un volum masiv de sprijin pentru a menţine pe linia de plutire întreprinderile puternic afectate de criza provocată de pandemie. Din aceste date reiese că măsurile temporare adoptate au fost proporţionale şi necesare, în concordanţă cu prejudiciul economic suferit în timpul crizei”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager.

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

Raportul Executivului comunitar arată că statele membre au alocat 334,54 miliarde euro, aproximativ 2,3% din PIB-ul lor combinat pe 2021, către ajutoare de stat pentru toate obiectivele, cu excepţia ajutoarelor pentru căile ferate şi serviciile de interes economic general. Cheltuielile totale pentru măsurile legate de efectele economice ale pandemiei de COVID-19 au ajuns la 190,65 miliarde euro (aproximativ 57% din totalul cheltuielilor destinate ajutoarelor de stat), în timp ce sprijinul public pentru alte măsuri nelegate de pandemia de COVID-19 a fost de 143,89 miliarde euro (aproximativ 43% din totalul cheltuielilor).

În comparaţie cu 2020, în 2021 cheltuielile statelor membre în materie de ajutoare de stat au scăzut cu 1,9% după ajustarea efectuată pentru a ţine cont de inflaţie (6,17 miliarde euro). Mai precis, cheltuielile legate de criza provocată de pandemia de COVID-19 au crescut cu 4,7% în preţuri constante (8,6 miliarde euro), iar sprijinul pentru alte măsuri a scăzut cu 1,7% (2,43 miliarde euro).

În ceea ce priveşte cheltuielile cu ajutoarele de stat în contextul pandemiei de COVID-19, Malta şi Grecia sunt statele membre cu cea mai mare pondere a cheltuielilor aferente ajutoarelor de stat în contextul pandemiei de COVID-19 în raport cu PIB-ul lor naţional din 2021 (2,48% şi, respectiv, 2,46%), urmate de Austria (2,1%), Slovenia (2%), Letonia şi Slovacia (ambele au acordat 1,9 % din PIB-ul lor) şi Germania (1,8%). Suedia (0,21%) şi Belgia (0,22%) sunt statele membre care au cheltuit cel mai puţin în termeni relativi, urmate de Estonia şi Irlanda (0,4% fiecare).

În ceea ce priveşte cheltuielile aferente ajutoarelor de stat pentru obiective nelegate de criza provocată de coronavirus, statele membre UE-27 au consacrat 143,89 miliarde euro pentru ajutoarele de stat destinate altor măsuri care nu sunt legate de pandemia de COVID-19, ceea ce reprezintă 0,99% din PIB-ul UE-27 din 2021 şi 43% din totalul cheltuielilor. Aceasta reprezintă o scădere faţă de cifrele din 2020, în timp ce variaţia medie anuală înregistrată în perioada 2015-2020 a rămas întotdeauna pozitivă. Această evoluţie pare să indice că, în 2021, în condiţiile în care criza provocată de pandemia de COVID-19 a continuat, fiind astfel necesar să se prelungească acordarea măsurilor de ajutor în acest context specific, statele membre şi-au redus lejer cheltuielile destinate obiectivelor nelegate de criză.

La fel ca şi în anii precedenţi, în 2021 protecţia mediului şi economiile de energie sunt obiectivele de politică (nelegate de criză) pentru care statele membre au cheltuit cel mai mult (69 de miliarde euro). Cercetarea şi dezvoltarea, inclusiv inovarea, au devenit al doilea obiectiv pentru care statele membre au cheltuit cel mai mult (18,77 miliarde euro, o creştere cu 6,48 miliarde euro faţă de 2020), urmate de dezvoltarea regională (14,21 miliarde euro).

România, peste 2% din PIB

Raportul arată că România a cheltuit cu ajutorul de stat puțin peste 2% din PIB, în 2021. Numărul total de măsuri active a fost de 66 în 2021.

În 2021, cheltuielile cu ajutoarele de stat pentru cele mai mari 5 măsuri de ajutor de stat din România au absorbit 75,3% din cheltuielile totale (aproximativ 4,98 miliarde EUR).

În 2021, cheltuielile aferente Covid19 pentru România s-au ridicat la 3,112 miliarde EUR, adică 62,4% din totalul cheltuielilor aferente ajutorului de stat. În 2020, acestea s-au ridicat la 3,256 miliarde EUR, adică 60,8% din total.

Între 2011 și 2021, România a cheltuit 19,9 miliarde EUR pentru măsuri de ajutor de stat.