Sursa foto: Ilona Andrei/ G4Media
Listarea celei mai mari companii de stat din energie – Hidroelectrica – la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a fost evenimentul anului 2023 pe piaţa de capital din România, devenind cea mai mare ofertă din Europa şi a treia cea mai mare din lume, chiar dacă s-a derulat într-un moment complicat atât din punct de vedere economic cât şi geopolitic, scrie Agerpres.
Ofertă publică iniţială (IPO) a Hidroelectrica a atras aproape două miliarde euro, în timp ce capitalizarea pieţei locale a depăşit 40 de miliarde de euro, fiind considerată a treia piaţă ca dimensiune în centrul şi estul Europei.
Preşedintele Bursei, Radu Hanga, afirma în luna martie a acestui an că listarea Hidroelectrica la BVB va aduce vizibilitate şi va apropia România de calificarea ca şi piaţă emergentă de către Morgan Stanley Capital International (MSCI), iar pentru guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, reprezenta examenul de maturitate al BVB.
Planurile pentru listarea Hidroelectrica au fost vehiculate de mai bine de un deceniu, dar s-au concretizat abia în iulie 2023, în contextul în care Guvernul risca să piardă fonduri din PNRR dacă acest lucra nu s-ar fi întâmplat în acest an.
Evenimentul oficial a avut loc la data de 12 iulie, iar Mugur Isărescu afirma că este cea mai mare listare din istoria Bursei de Valori Bucureşti şi reprezintă un efort de echipă pe parcursul mai multor ani. “Noi suntem onoraţi să găzduim evenimentul prilejuit de listarea la bursă a companiei Hidroelectrica, lider în producţia de energie electrică şi principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în sistemul energetic naţional – cea mai mare listare de la bursă, chiar în această sală. Ea, listarea la bursă, cea mai mare din istoria Bursei de Valori din Bucureşti, reprezintă un efort de echipă pe parcursul mai multor ani. Impactul activităţii companiei este mult mai mare, fiind reflectat zilnic în lanţul de furnizori şi clienţi, în vieţile beneficiarilor persoane fizice. Mixul de producţie de energie din surse 100% regenerabile şi integrarea procesului tehnologic aduce avantaje competitive şi valoare atât companiei listate, cât şi economiei româneşti şi societăţii româneşti în general, societate în care această companie îşi desfăşoară activitatea”, a spus atunci Mugur Isărescu.
Potrivit acestuia, pornind de la zero, companiile româneşti listate în prezent la Bursa de Valori din Bucureşti au o capitalizare cumulată de aproximativ 42 de miliarde de euro, “o cifră prin sine impresionantă”.
“Astăzi, la 28 de ani de la reînfiinţare (a Bursei de Valori Bucureşti n.r.) având în vedere această dezvoltare sustenabilă, dar şi această listare record pentru zona noastră, eu spun următoarele lucruri: Bursa de Valori din Bucureşti îşi dă astăzi examenul de maturitate”, a punctat Isărescu.
La rândul său, Radu Hanga, preşedintele BVB a afirmat că piaţa din România poate fi considerată una dintre cele mai mari pieţe din regiune, odată cu listarea Hidroelectrica, capitalizarea pieţei locale depăşind 40 de miliarde de euro.
“Suntem aici pentru a celebra cea mai mare ofertă publică iniţială din istoria Bursei de Valori Bucureşti şi cea de-a treia cea mai mare la nivel mondial în acest an. Este un lucru important, un lucru care ne pune pe harta globală a pieţelor de capital, ne consolidează poziţia. (…) Astăzi, piaţa din România poate fi considerată una dintre cele mai mari pieţe din regiune, odată cu listarea Hidroelectrica. Capitalizarea pieţei locale a depăşit 40 de miliarde de euro şi am devenit astfel cea de-a treia piaţă ca dimensiune în centrul şi estul Europei. Se află în faţa noastră doar Polonia şi Austria în acest moment. Succesul acestei tranzacţii a întărit poziţia României pe radarele investitorilor internaţionali care sunt activi în regiunea noastră şi, totodată, ne aşteptăm să aibă un impact în ceea ce priveşte promovarea României la statutul de piaţă emergentă de către Morgan Stanley Capital International”, a subliniat Radu Hanga.
El a menţionat atunci că această ofertă s-a derulat într-un moment complicat din punct de vedere economic, în condiţiile în care ne aflăm într-o perioadă în care inflaţia şi dobânzile au crescut, iar investitorii au devenit mai atenţi. Totodată, preşedintele BVB susţinea că “există şi un context complicat din punct de vedere geopolitic”.
Oferta Hidroelectrica, derulată la BVB în perioada 23 iunie – 4 iulie 2023, a devenit, astfel, cea mai mare ofertă din Europa şi a treia cea mai mare din lume luând în calcul IPO-urile realizate până acum în acest an. Compania de stat din energie a încheiat cu succes cea mai mare ofertă publică iniţială (IPO) realizată vreodată pe Bursa românească, într-o operaţiune care a atras în total 9,28 miliarde lei (1,87 miliarde euro).
Hidroelectrica a debutat pe 12 iulie 2023 pe Piaţa Reglementată a BVB şi a intrat la tranzacţionare sub simbolul H2O. Preţul pe acţiune stabilit în cadrul IPO a fost de 104 lei (21 euro), ceea ce oferă companiei o capitalizare de 46,77 miliarde lei (9,45 miliarde euro).
Raportat la întreaga valoare de piaţă a companiilor listate la BVB, Hidroelectrica reprezintă aproximativ 22% din capitalizarea tuturor companiilor listate pe piaţa de capital din România, nivel care a atins 211,77 miliarde lei (42,7 miliarde euro) la finalul primului semestru din acest an.
Fondul Proprietatea (FP), fond de investiţii alternativ administrat de Franklin Templeton International Services, a vândut un pachet de 89,7 milioane de acţiuni reprezentând 19,94% din numărul total al acţiunilor emise de Hidroelectrica. FP a deţinut o participaţie minoritară în Hidroelectrica încă de la înfiinţarea sa, în 2005. Statul român reprezentat de Ministerul Energiei în calitate de acţionar majoritar şi-a păstrat participaţia de 80,06% din Hidroelectrica.
La începutul lunii noiembrie, Isărescu a precizat că listarea Hidroelectrica “doar la BVB” a fost posibilă ca urmare a acumulărilor de capital din fondurile de pensii.
“Hai să luăm ca exemplu ultima listare care s-a petrecut chiar aici – Hidroelectrica – la bursă. Acest IPO (ofertă publică iniţială – n. r.) de o asemenea magnitudine, s-a spus atunci, ar fi fost de neconceput pe Bursa de Valori din Bucureşti în urmă cu câţiva ani. S-a spus asta, dar nu s-a spus de ce nu se putea înainte şi de ce s-a putut anul acesta: datorită faptului că au apărut aceste acumulări din fondurile de pensie. Fondurile de pensii private au contribuit esenţial la succesul altor IPO-uri, de exemplu Electrica, Romgaz, Nuclearelectrica. De asemenea, în cei 15 ani de la înfiinţare, sectorul pensiilor private a devenit unul dintre creditorii importanţi ai Guvernului, deţinând o pondere de aproape 8% din datoria publică emisă de trezoreria statului”, a explicat atunci şeful BNR.
Chiar dacă listarea Hidroelectrica la Bursa de Valori Bucureşti a adus vizibilitate, România mai are de făcut paşi pentru a fi considerată piaţă emergentă de către Morgan Stanley Capital International (MSCI).
Adrian Tănase, CEO Bursa de Valori Bucureşti, a explicat la un forum de specialitate că promovarea pieţei de capital din România la statutul de piaţă emergentă şi din partea MSCI depinde de îndeplinirea criteriilor de lichiditate, menţionând că piaţa locală nu are o constanţă din acest punct de vedere şi în cel mai bun scenariu am putea fi incluşi pe un watch list la mijlocul anului viitor.
“Legat de MSCI sunt nişte criterii care sunt publice, criterii cantitative. Trebuie să avem cel puţin trei companii care să îndeplinească criterii de dimensiune şi de lichiditate. Criteriile calitative le îndeplinim: de protecţie a investitorilor, de acces la piaţă al investitorilor, mai ales al celor din afara ţării. Trebuie îndeplinite aceste criterii în mod consistent, lună de lună. Se măsoară un grad de îndeplinire şi trebuie să avem cel puţin un an de zile criteriile îndeplinite de cel puţin trei companii. Noi avem patru companii, de la listarea Hidroelectrica. Acestea îndeplinesc criteriile de dimensiune, însă nu avem o consistenţă în îndeplinirea criteriilor de lichiditate. Criteriile de lichiditatea nu sunt foarte, foarte stricte. Pe scurt, lichiditatea unei companii trebuie să fie anualizată la nivel de 15% din free float-ul respectivei companii. Este un prag foarte accesibil, însă acest 15% trebuie să se întâmple constant, în termeni de mediană, nu de medie şi aici suferim. Nu avem constanţă în lichiditate. Media noastră pe lichiditate, care acum este 20 de milioane de euro, este dată de nişte zile extrem de bune, dar avem mult mai multe zile proaste. Deci nu avem o constanţă în lichiditate. Trebuie să obţinem această constanţă în lichiditate. Sper să o obţinem, iar ca şi timeline să sperăm, best case, este din punctul meu de vedere ca MSCI să ne includă pe un watch list de a fi promovaţi la revizuirea lor de la mijlocul anului viitor”, a spus Adrian Tănase, la finele lunii noiembrie.
În opinia sa, pentru a avea lichiditate trebuie să avem accesibilitate şi la strategii de investiţii, nu numai la piaţă. “Principalul element care lipseşte şi care va exista sperăm la începutul anului viitor, în prima parte a anului viitor, este Contrapartea centrală, proiect la care tot lucrăm din 2019, dar suntem la ultimele procese de autorizare şi de implementare. Sunt foarte optimist că vom avea pieţe de derivate pe care vrem să le lansăm în cursul anului viitor, în prima parte a anului, astfel încât să începem să oferim investitorilor noştri atât instituţional cât şi individual şi alte posibilităţi de a tranzacţiona pe Bursa de Valori Bucureşti faţă de ce au acum”, a afirmat Adrian Tănase.
Tot în acest an, capitalizarea Bursei a depăşit pentru prima dată, pragul de 300 de miliarde de lei. Valoarea de piaţă a tuturor celor 371 de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), atât pe Piaţa Reglementată (PR), cât şi pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT), a depăşit în premieră nivelul de 301 de miliarde lei la finalul primelor 11 luni ale acestui an.
Din aceasta sumă, 287 miliarde lei o reprezintă capitalizarea celor 85 de companii listate pe PR şi 14 miliarde lei capitalizarea celor 286 de companii de pe SMT.
La nivelul cumulat al PR şi SMT, capitalizarea companiilor listate a crescut cu 43% doar în acest an. De altfel, în ultimii şase ani, valoarea de piaţă a tuturor companiilor listate la BVB s-a dublat. Luând în calcul doar companiile româneşti listate la BVB, capitalizarea acestora a crescut cu 127%, de la 97 miliarde lei în 2018, la 220 miliarde lei în acest an.
De la începutul anului, piaţa de capital din România s-a remarcat prin creşteri de două cifre la nivelul tuturor indicilor BVB. Indicele BET, care cuprinde cele mai lichide 20 de companii listate pe PR, a crescut cu 26%, indicele BET-TR, care include şi dividendele, a crescut cu aproape 34%, iar indicele dedicat SMT, BET AeRO, a crescut cu peste 14%.
“Companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti au ajuns să reprezinte 21,3% din PIB-ul României pe anul 2022. Valoarea tuturor companiilor listate la BVB este astăzi la cel mai ridicat nivel din istorie, depăşind 300 miliarde lei. Credem că aceste date sunt elemente care conturează un tablou cât se poate de clar de dezvoltare economică şi anume că putem avea o economie puternică doar printr-o bursă puternică. Vom continua să promovăm BVB ca un canal esenţial de finanţare pentru companiile româneşti pentru că rezultatele de până acum ne arată că dezvoltăm bursa în direcţia corectă: doar în ultimii 5 ani, pe piaţa de capital românească, au fost listate 176 de instrumente financiare, cu o valoare cumulată de 10,8 miliarde euro”, a declarat Radu Hanga, preşedintele BVB.
În luna noiembrie, indicele BET a avut un avans de aproape 3,5%, o rată de creştere similară fiind înregistrată şi la nivelul indicelui BET-TR, care include şi dividendele. La nivelul PR, cel mai semnificativ avans din rândul indicilor BVB a fost în cazul BET-NG, care include companiile din energie şi utilităţi, cu un plus de 4,7% doar în noiembrie. Tot luna trecută, indicele BET AeRO, dedicat companiilor reprezentative listate pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT), a câştigat 4,9%.
La finalul primelor 11 luni ale acestui an, indicele BET a ajuns la 14.712 puncte, ceea ce înseamnă o creştere de 26,1% obţinută doar în acest an. Indicele BET-TR a închis ultima şedinţă de tranzacţionare din noiembrie la un nivel de 30.371 puncte, ceea ce corespunde unei creşteri de 33,9% realizată pana acum pe parcursul acestui an. Indicele companiilor din energie şi utilităţi, BET-NG, a crescut cu 26,8%, până la 1.080 puncte la final de noiembrie, în timp ce indicele BET AeRO a ajuns la 945 puncte, în urcare cu 14,2% în primele 11 luni ale anului.
Trebuie menţionat că aproximativ 40% din activitatea pe piaţa primară derulată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au reprezentat-o emisiunile de titluri de stat ale Ministerului de Finanţe, după cum declara, în octombrie, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Radu Hanga.
Conform Ministerului de Finanţe, în 2023, Programul Fidelis s-a bucurat de un succes incontestabil: peste 9,38 miliarde de lei lei prin 68.863 subscrieri.