RETROSPECTIVĂ Ce modificări fiscale privind veniturile persoanelor fizice din România au avut loc în 2023: „Cu o mână s-a dat, cu alta s-a luat”

A sosit din nou decembrie, luna mult-așteptată a sărbătorilor și a mini-vacanței de iarnă. O perioadă de deconectare de la responsabilitățile de serviciu, de planificare a timpului liber cu familia sau cei dragi, în general, acel moment din an când majoritatea oamenilor își canalizează energia către activități recreaționale și de odihnă și mai puțin către cele profesionale. Totuși, pentru o parte dintre noi, atenția nu e îndreptată doar spre agenda personală de vacanță, ci și către agenda Guvernului, fiind de notorietate faptul că autoritățile obișnuiesc să adopte modificări fiscale semnificative în perioada Crăciunului sau a Anului Nou, scriu consultanții EY.

Moș Crăciun promite să fie generos și anul acesta, dacă ne uităm la „cadourile fiscale” oferite deja contribuabililor români, ba chiar a  „împachetat” cadouri în avans pentru 2024. Astfel, o gamă largă modificări şi noutăți fiscale mai mult sau mai puțin dorite ori așteptate au fost deja publicate în Monitorul Oficial.

Cum ar arăta o retrospectivă a anului 2023 cu cele mai importante măsuri adoptate de autorități în legătură cu taxarea veniturilor persoanelor fizice din România? Ar putea fi descrisă scurt și sugestiv, printr-o vorbă din popor: „cu o mână s-a dat, cu alta s-a luat”.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Reiterând cronologic, încă din prima lună din 2023 a fost adoptată și prima limitare fiscală, întrucât a fost restrânsă facilitatea fiscală pentru salariații din construcții – pe scurt, activitatea desfășurată în afara României a fost scoasă din categoria activităților pentru care puteau fi accesate scutirile și reducerile de taxe prevăzute de lege. Pe de altă parte, tot în luna ianuarie, au fost extinse facilitățile fiscale din IT, astfel încât să poată obține scutirea de la plata impozitului pe venit şi angajații din sistemul public. De asemenea, o adăugire importantă (care, practic, a corectat o prevedere ce putea fi văzută, anterior, ca discriminatorie) a fost aceea ca facilitatea pentru IT-ști poate fi accesată și de cetățenii non-UE (salariați în România), evident, dacă aceștia întruneau toate condițiile obligatorii (întrucât, anterior, doar cetățenii români sau cei din UE erau considerați eligibili).

Aceste facilități fiscale destinate anumitor categorii de salariați din România (i.e., din construcții, agricultură, industria alimentară, IT) au fost subiect de lungi dezbateri pe parcursul întregului an și au creat o stare de incertitudine și tensiune pentru cei vizați. După multe propuneri și încercări, autoritățile au reușit în cele din urmă „să ia” de la contribuabili abia la finalul lunii octombrie a.c., când a fost adoptată Legea 296/2023, care a prevăzut o serie de restrângeri ale facilităților fiscale pentru toate cele patru sectoare de activitate precizate. S-a realizat o aliniere din perspectivă temporală, întrucât tuturor acestor facilități le-a fost stabilit un „termen de valabilitate” comun, și anume până la 31 decembrie 2028, iar uniformizarea a însemnat, printre altele, și: (i) plafonarea la valoarea de 10.000 de lei, inclusiv, a veniturilor brute lunare scutite de la plata impozitului; (ii) reintroducerea cotei de CASS 10% pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară; (iii) alinierea privind reducerea cotei de pensie – CAS cu procentul aplicabil fondului de pensii administrat privat – Pilon 2.

Pe de altă parte, Guvernul a încercat să diminueze impactul resimțit de salariații în domeniul construcțiilor și în sectorul agro-alimentar și a mărit (prin Ordonanță de Urgență) valoarea de referință a salariilor minime de bază lunare – de la 4.000 la 4.582 lei pentru construcții și de la 3.000 lei la 3.436 lei pentru agricultură și industria alimentară, astfel încât venitul net (minim) să nu fie afectat de reintroducerea obligativității plății cotei de sănătate. În cele din urmă, putem spune că autoritățile „au dat” cu o mână un salariu mai mare, dar „au luat” cu cealaltă în mod egal (prin introducerea CASS 10%). Finalmente, povara fiscală adițională a fost indirect plasată la angajatori.

Tot în categoria de „date şi luate” putem considera și schimbările de tratament fiscal apărute pentru următoarele beneficii asimilate salariilor:

• abonamentele/serviciile de utilizare a facilităților sportive: cronologic, în februarie 2023, prin Legea nr. 34/2023, au fost introduse anumite avantaje fiscale în legătură cu aceste beneficii, de ex.: posibilitatea deducerii contravalorii acestora din baza impozabilă, atunci când sunt suportate direct de salariați/ PFA-uri (în limita a 400 euro anual) şi scutirea de contribuții sociale și de impozit pe venit pentru beneficiile suportate de angajatori pentru salariații proprii, tot în limita a 400 euro anual. Însă, prin cea mai recentă OUG (nr. 115/2023), publicată pe 14 decembrie 2023, Guvernul a diminuat considerabil aceste plafoane neimpozabile și, respectiv, deductibile (de la 400 euro, la 100 euro anual), astfel că, în decurs de nici un an, avantajul fiscal a devenit, practic, invizibil.
• indemnizația de telemuncă – până în prezent, erau scutite de la plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit sumele acordate angajaților care desfășurau activități în regim de telemuncă, în limita unui plafon lunar de 400 lei. Prin OUG 115/2023, Guvernul a eliminat integral această facilitate fiscală începând cu veniturile lunii ianuarie 2024. Din nou, dat, dar apoi luat.
• tichete de masă și de vacanță – Legea 296/2023 a legiferat că, începând din ianuarie 2024, aceste tipuri de tichete valorice vor fi subiect și de CASS 10% pe lângă cota actuală de impozitare de 10%. Iarăși, o povară fiscală suplimentară consistentă și care va face ca aceste beneficii (între cele mai apreciate de salariați) să își piardă din atractivitate și/sau să nască tensiuni între angajatori și angajați.

Deși au fost foarte multe modificări fiscale de impact pentru buzunarul contribuabilului în 2023, următoarele mai merită evidențiate:

• introducerea din 2024 a unui nou plafon de 60 salarii minime brute pe țară la care se datorează cota de sănătate CASS pentru veniturile din activități independente (în prezent, există un plafon maxim de doar 24 salarii minime brute)
• introducerea impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare – o noutate în domeniu
• creșterea impozitării veniturilor a căror sursă nu a fost identificată (începând cu 1 iulie 2024, de la 16%, la 70%, aplicată asupra bazei impozabile ajustate)
• modificări fiscale semnificative pentru microîntreprinderile din mai multe domenii, între care IT, HoReCa, activități juridice, asistență medicală și stomatologică.

Modificările fiscale drastice pentru industria IT au fost o tendință în 2023, iar în cazul PFA-urilor din acest domeniu (cu coduri CAEN 6202 şi 6203), dacă nu erau deja prea multe, li s-a mai adăugat o restrângere. De la 1 ianuarie 2024, se elimină posibilitatea de determinare a venitului net pe baza normelor anuale de venit (pentru activitățile, altele decât cele ce generează drepturi de autor sau drepturi conexe drepturilor de autor). Pentru acestea, venitul anual net va fi determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

În final, ca să încheiem sumarul anului 2023 într-o notă oarecum optimistă, remarcăm și câteva modificări pozitive pentru contribuabili, cum ar fi:

• adoptarea „amnistiei fiscale” privind încadrarea fiscală a tichetelor cadou obținute de persoanele fizice de la alte persoane decât angajatorii (i.e. Legea nr. 43 / 24 februarie 2023, pentru anularea unor obligații fiscale)
• adoptarea regimului fiscal favorabil aplicabil nomazilor digitali în România (Legea nr. 69/2023 din aprilie) – însă, deși sunt prevederi favorabile la nivel teoretic, în practică, acestea nu au generat, din păcate, rezultatul scontat cu privire la atragerea de nomazi digitali în România (conform Inspectoratului General pentru Imigrări, s-a înregistrat un număr insignifiant de cereri din partea cetățenilor străini eligibili a fi nomazi digitali în România).

Așadar, presărat cu multe modificări ale Codului Fiscal, anul 2023 își înclină vertiginos balanța între „date” și „luate” înspre cea de-a doua categorie, din nefericire. Iar, pe măsură ce 2024 își va intra în rol, și povara fiscală va fi resimțită mai acut de contribuabili, întrucât majoritatea schimbărilor legislative sunt programate să intre în vigoare după 1 ianuarie.

Autori:

Claudia Sofianu, Partener, liderul departamentului Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România
Dan Răuţ, Senior Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România
Ana-Maria Vintilă, Assistant Tax Consultant, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România