Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Reducerile de cheltuieli guvernamentale pentru a reduce deficitul bugetar cronic al României și pentru a evita o retrogradare a ratingurilor provoacă o reacție socială care riscă să sporească sprijinul pentru candidatul de extremă dreapta pro-Moscova la alegerile prezidențiale din luna mai, arată o analiză Reuters.
Aceasta menționează că coaliția proeuropeană de guvernare din România încearcă să reducă cheltuielile făcute de ani de zile, care au dus la creșterea datoriei cu aproape o cincime din producție, de la nivelurile de dinainte de pandemie, chiar în apropierea noilor alegeri.
Autoritățile încă evaluează dacă Călin Georgescu poate candida din nou în luna mai, după victoria sa surprinzătoare într-un scrutin din decembrie care a fost anulat din cauza presupusului amestec al Rusiei.
Lider în sondajele de opinie, el intenționează să pună capăt sprijinului acordat Ucrainei vecine, pune la îndoială necesitatea fondurilor Uniunii Europene care susțin economia, califică drept „ultra-secundare” promisiunile de cheltuieli ale NATO determinate de SUA și promite să pună românii pe primul loc.
Unii dintre muncitorii afectați de reducerile guvernamentale, care includ înghețarea salariilor și a pensiilor din sectorul public, spun că este ceva ce actualul guvern nu face.
„Toate aceste măsuri sunt luate împotriva noastră. Întotdeauna sunt”, a declarat Maxim Liceanu, 49 de ani, un funcționar la compania feroviară de stat CFR Călători, care a suspendat aproximativ 240 de servicii în ianuarie, inclusiv multe linii de navetiști către capitala București.
Subvențiile de călătorie pentru studenți au fost, de asemenea, reduse, în timp ce tăierile din munca suplimentară mai bine plătită au redus venitul lunar al mecanicului de tren Dănuț Stoica cu aproximativ o cincime.
„Stăm acasă în loc să ne respectăm programul”, a spus Stoica, în vârstă de 54 de ani, la un miting în București.
În altă parte a economiei, lucrătorii rețelelor electrice au amenințat cu o grevă în martie din cauza reducerii salariilor, parte a unui plan de reducere a datoriei pe șapte ani convenit cu Uniunea Europeană.
În evaluarea perspectivelor pentru o retrogradare, agenția de rating Fitch a semnalat o creștere mai slabă și „șocuri politice interne”, în timp ce unii investitori spun că criticile noii administrații americane la adresa României cu privire la alegerile anulate reprezintă un factor de risc suplimentar.
Sentimentul consumatorilor a scăzut, iar inflația a ajuns în ianuarie la al doilea cel mai ridicat nivel din UE, semnalând o răcire a boom-ului de consum care a susținut economia României.
Generozitatea coaliției de guvernare proeuropene, alimentată de datorii, a deschis unul dintre cele mai mari deficite de cont curent de pe piețele emergente, a declarat S&P Global, expunând-o la posibile șocuri în încrederea investitorilor.
Guvernul susține că a trebuit să sprijine economia și să protejeze gospodăriile și întreprinderile în timpul mai multor crize, inclusiv războiul din Ucraina. În acest an, guvernul a subliniat că va reduce deficitul prin reduceri, mai degrabă decât prin creșterea impozitelor majore.
În timp ce datoria României, de 53% din producție, este încă sub media UE, monedele străine reprezintă mai mult de jumătate din împrumuturi, cu o emisiune de 13 miliarde de euro planificată pentru 2025.
„Situația cu care ne confruntăm și motivul pentru care spread-urile sunt ridicate este că emitem prea mult”, a declarat șeful agenției de datorie, Ștefan Nanu. „În rest, vedem apetitul investitorilor. România este atractivă pentru investitori. Cheia este un deficit bugetar mai mic.”
Economia României a încetinit brusc anul trecut, în ciuda creșterii cheltuielilor preelectorale. Tarifele americane impuse Europei ar putea afecta și mai mult creșterea, punând la îndoială ipoteza de 2,5% a guvernului, care stă la baza campaniei sale de reducere a deficitului.
„Un potențial război comercial între Statele Unite și UE va crea recesiune în Europa, iar apoi lucrurile se vor complica”, a declarat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isarescu.
El a spus că banca va acorda leului controlat strict „mai multă flexibilitate” dacă tensiunile politice se vor atenua mai târziu în cursul anului, după ce va cheltui ceea ce JP Morgan estimează a fi peste 10 miliarde de euro pe intervenții în 2024. Banca nu comentează intervențiile.
O sursă informată cu privire la o reuniune a investitorilor a declarat că guvernul a arătat „un angajament puțin mai mare decât în trecut” de a realiza reducerile, deși investitorii rămân precauți după ce România a trecut de la un deficit de 5% la un deficit de aproape 9% anul trecut.
Având în vedere veniturile fiscale scăzute ale României, ar putea fi posibilă creșterea impozitelor. Dar, în condițiile în care companiile de stat plătesc bonusuri mari și unii pensionari din sectorul public se bucură de pensii generoase, în timp ce salariile românilor sunt printre cele mai mici din UE, creșterile de taxe sunt greu de vândut.
„Chiar dacă sunt necesare îmbunătățiri pentru a atinge ținta de deficit bugetar de 7% în 2025, ne așteptăm ca politica fiscală a României să fie flexibilă și să o ajute să rămână membră a clubului (investment grade)”, au declarat economiștii Raiffeisen.
„Cu toate acestea, problema rămâne dificilă, deoarece România nu a trebuit niciodată să își consolideze finanțele într-o asemenea măsură pe o perioadă mai lungă în istoria sa recentă.”
Directorul Fitch Ratings, Greg Kiss, a declarat că nu se știe cât timp va dura coaliția, ceea ce face ca termenul de șapte ani pentru reducerea datoriei să fie îngrijorător.
