România are nevoie stringentă de angajați specializați în industrie, mai ales în domenii precum programarea mașinilor automate de producție, a roboților industriali și a managementului platformelor IoT (Internet of Things). Fără specializarea forței de muncă, competitivitatea industriei autohtone va avea de suferit, în contextul tranziției către Industry 4.0, a patra revoluție industrială, arată rezultatele unui barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Frames și Asociația Constructorilor de Automobile din România.
8 din 10 manageri sunt în căutarea de angajați specializați, cu certificare în domeniile economice de nouă generație, arată barometrul realizat în perioada 4-8 iulie pe un număr de 450 de manageri și angajați cu funcții de răspundere din firmele din România.
72% dintre cei intervievați spun că le este dificil, în prezent, să găsească angajați specializați în piața forței de muncă.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
57% dintre ei spun că reușesc să găsească specialiști abia la 6-9 luni de la anunțul de recrutare. 23% își găsesc angajații de care au nevoie după 3-6 luni, iar 9% spun că recrutează destul de repede, într-un interval de până la 3 luni.
Care sunt motivele? Toții ochii sunt ațintiți în primul rând asupra învățământului tehnic care, în opinia a 52% dintre cei intervievați, întârzie să se adapteze cerințelor de pe piața forței de muncă. În esență, avem prea puțini absolvenți de cursuri specializate în noile tehnologii din Industry 4.0.
38% reclamă, pe de altă parte, absența de pe piață a unor cursuri de calificare/recalificare în meseriile cerute de piață, precum “Sales Force Automation”, “Comunicare/colaborare online”, “Digital Customer service”,“Securitate cibernetică”, “Managementul calității în Industry 4.0”, “Management energetic cu platforme IoT (Internet of Things)”, “Proiectare CAD a produselor pentru printare 3D” “Programarea mașinilor automate de producție CNC”, “Programarea roboților industriali”.
Un alt motiv, identificat de respondenți, îl reprezintă scăderea interesului tinerilor pentru joburile din industrie (18%), în contextul în care promovarea acestor meserii este la un nivel redus în comparație cu alte domenii.
Pe lista cauzelor se mai află migrația forței de muncă către Occident, menționată de 12% și nivelul salarial considerat nesatisfăcător (8%).
„România are nevoie de peste 100.000 de noi angajați în industrie, mai ales în contextul transformărilor fundamentale prin care trece economia. Trecem de la zona manufacturieră la producția digitalizată, la platformele IoT, iar această proces necesită o forță de muncă dinamică, specializată, capabilă să folosească noile tehnologii”, afirmă Adrian Sandu, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România.
Potrivit datelor European Sector Skills Council, creșterea cererii de locuri de muncă în industria auto, de exemplu, este afectată și de situația demografică. În prezent, 23% dintre angajații din acest sector au între 50 și 64 de ani și urmează să iasă la pensie.
Această situație este prezentă și alte domenii din industrie, mai ales în sectorul de prelucrare a materiilor prime, în combinatele chimice și metalurgice, în fabricile de produse tehnologice, dar și în domenii precum agricultura și transporturile.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, vârsta medie în aceste sectoare este în jurul nivelului de 55 ani.
Vânătoarea de creiere, de pe băncile școlii
Potrivit datelor Barometrului ACAROM & Frames, 66% dintre managerii intervievați spun că au ajuns să își recruteze viitorii angajați de pe băncile școlii, din universitățile tehnice și școlile profesionale.
Le monitorizează evoluția, le oferă practică specializată și apoi contracte de muncă cu diverse beneficii.
38% dintre investitori spun că au dezvoltat sisteme de burse specializate, iar 82% au dezvoltat pachete de angajare care premiază fidelitatea – cu cât rămâi mai mult în jobul contractat, cu atât salariul și beneficiile conexe cresc de la an la an.
„Dincolo de salarii, de siguranța locului de muncă, tot mai multe firme oferă gratuit angajaților accesul la diverse cursuri de specializare, în țară și străinătate, în domeniile ce țin de noile tehnologii. În condițiile în care inovația, digitalizarea și serviciile asociate Industry 4.0 cunosc o viteză tot mai mare, să ai angajați care să fie tot timpul conectați la schimbările din industrie a devenit vital pentru competitivitatea companiilor, forța de muncă specializată devenind un asset extrem de important în contextul globalizării ofertei industriale”, a declarat Ligia Neacșu, manager Best Smart Consulting.
În prezent, potrivit datelor barometrului, cei mai mulți dintre angajatori (48%) spun că își mențin forța de muncă între 3-5 ani. Numai 23% reușesc să-și fidelizeze angajații în așa fel încât să stea peste 5 ani, iar 8% sunt nevoiți să își updateze personalul între 1-3 ani.
În actualul context al crizei de pe piața muncii și mai ales al evoluției inflației, 54% dintre manageri spun că sunt dispuși să ofere o creștere salarială pentru a-și fideliza angajații.
Ce meserii se caută în industrie?
Analiști de date, software developers în proiectarea CAD a produselor pentru printare 3D și în programarea roboților industriali și a masinilor automate de producție CNC, specialiști Big Data, experți în digital transformations și managementul calității, profesioniști în digital sales, digital customer service si marketing online, inovation creators, supraveghetori de calitate.
Potrivit experților de la Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, acestea sunt doar câteva dintre joburile din noul val tehnologic pentru care există o cerere semnificativă pe piața forței de muncă.
Sunt meserii bine plătite, pe care multe dintre companiile românești și internaționale le oferă și pentru care, din păcate, nu găsesc mulți candidați.
Se întâmplă acest lucru pentru că, din păcate, pregătirea profesională continuă nu reprezintă o prioritate pentru majoritatea românilor, arată concluziile barometrului.
Potrivit datelor Eurostat, numai 1,6% dintre angajații din Romania au urmat, în 2020, forme de formare profesională. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elvetia de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. În Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire a fost de 2,3%, în Polonia de 7,7%, iar în Ungaria de 7,3%.
O altă statistică Eurostat arată că, nici măcar atunci când au nevoie de un loc de muncă, românii nu se grăbesc să urmeze cursuri de formare profesională. Numai 3,4% dintre șomeri au urmat forme de pregătire profesională, un nivel similar cu cel din Ungaria (3,4%), dar cu mult sub cel din Polonia (8,2%). În comparatie, 57,5% dintre suedezi s-au pregătit, în 2019, pentru a-și găsi un loc de muncă. Media UE este de 14,8%.
Reorientarea profesională, o prioritate națională
Potrivit experților, reorientarea profesională în România trebuie să devină o prioritate în condițiile în care mare parte din forța de muncă actuală va deveni irelevantă, din perspectiva calificării, în viitor.
Până în 2030, potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), la nivel mondial, între 400 și 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării, digitalizării și robotizării.
„Vestea bună este că vor apărea tot mai multe locuri de muncă specializate, iar România are șansa uriașă de a arde etapele și de a construi un nou contingent de forță de muncă bine specializată, capabilă să susțină industria în procesul radical de transformare către Industry 4.0”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Barometrul efectuat de compania de consultanţă Frames, la comanda Asociației Constructorilor de Automobile din România, a fost realizat în perioada 4-8 iulie 2022, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 450 de persoane, manageri și angajaţi cu funcții de răspundere, 58% bărbaţi şi 42% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani. Focusul grupul a fost reprezentat de persoane active, din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, auto, energie, confecţii, IT etc.