Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
România se află în topul european al celor mai scumpe pachete de măsuri de sprijin în fața scumpirilor la energie, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), arată o analiză Financial Times.
România se află pe locul 5 în acest top realizat de FT. România cheltuie, potrivit analizei, 2,61% din Produsul Intern Brut (PIB) cu aceste măsuri, conform estimărilor FT. Acestea sunt defalcate astfel: măsuri care limitează creșterea prețurilor – 1,29% din PIB, sprijin țintit pentru gospodării – 0,57% din PIB, sprijin parțial-țintit sau uniformizat pentru gospodării – 0,41% din PIB, sprijn pentru firme, locuri de muncă, șomeri – 0,34%.
România este precedată în acest top doar de Grecia (care cheltuie cu aceste măsuri 3,79% din PIB), Bulgaria (3,05% din PIB), Bosnia și Herțegovina (2,8% din PIB) și Kosovo (2,67% din PIB).
Autoritățile române nu au oferit date foarte clare cu privire la costul total al măsurilor de sprijn pentru facturi și consum de energie. O estimare inițială care cita surse guvernamentale arăta un cost de circa 40 de miliarde de lei, care ulterior ar fi fost revizuit și ar fi ajuns la 20 de miliarde lei.
La rectificarea bugetară, Ministerul Energiei a cerut o suplimentare a bugetului de 31 de miliarde lei, după cum scria Economedia în exclusivitate aici, dar primește deocamdată doar 2,5 miliarde lei, conform proiectului pus în dezbatere publică.
România este urmată foarte aproape de Austria (2,41% din PIB), Macedonia, Franța și Lituania.
Cele mai puțin costisitoare măsuri de sprijin au fost implementate de Danemarca, Suedia, Islanda și Finlanda (0,1% din PIB).
Per total, țările europene diferă în ceea ce privește sprijinul pentru gaz, electricitate, cărbune și carburanți, dar aproape toate au folosit puterea statului pentru a proteja clienții de o parte din creșterea facturilor.
FMI a estimat în iulie că o țară europeană cu venituri medii ridicate a cheltuit deja un 1% suplimentar din venitul național anual pentru compensarea scumpirilor la energie – o cifră despre care spune că este aproape sigur o subestimare și care este probabil să crească. Țările europene mai sărace, unde energia reprezintă o proporție mai mare din ponderea bugetului gospodăriilor, cheltuiseră deja 1,7% din venitul național.
Cel mai îngrijorător a fost faptul că o mare parte din banii cheltuiți până acum au fost folosiți pentru a împiedica companiile din energie să transfere prețuri mai mari către clienți – o tactică despre care fondul a spus că nu „stimula economiile de energie”.
Majoritatea țărilor europene au redus taxele pe benzină și motorină, variind de la o reducere de 5 pe litru în Marea Britanie până la o scădere temporară de 29,55 cenți pe litru în Franța și Germania.
România a ales o compensare voluntară a prețului carburanților cu 50 de bani, din care jumătate este suportată de către stat. Pe lângă acestea, România a introdus un plafon al prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru aproape toți consumatorii de energie. De asemenea, Guvernul a acordat și sprijin cash one-time către persoanele mai vulnerabile, cum ar fi pensionarii și cei cu venituri mici. În plus, sunt suprataxate companiile din energie.
Deși aceste măsuri au fost populare în rândul publicului, economiștii și guvernele au recunoscut că trebuie să ofere sprijin care să încurajeze gospodăriile și întreprinderile să folosească mai puțină energie.
Scumpirile sunt mai dureroase în Europa de Est
Financial Times arată, de asemenea, că țările europene suferă mai mult din cauza scumpirilor la energie, deoarece facturile la energie au o proporție mai mare în cadrul cheltuielilor unei gospodării.
Potrivit topului realizat de FT, România se află pe locul șapte în acest clasament, al costurilor cu energia din totalul cheltuielilor, care se adună la un total de 12,54% din totalul consumului unei gospodării. Defalcat, 2,24% merg către plata gazului, 5,62% merg către electricitate, 3,19% pentru combustibili de transport și 1,49% către altee.
Oya Celasun, director adjunct al departamentului european al FMI, susține că guvernele ar trebui să-și concentreze eforturile pe a ajuta gospodăriile cu venituri mai mici, care suferă cel mai mult din cauza facturilor mai mari la energie. „Politica ar trebui să treacă de la un sprijin larg la ajutor direcționat”, a spus ea.