România are unul dintre cele mai scumpe pachete de măsuri de sprijin pentru energie din Europa, de peste 2,6% din Produsul Intern Brut

România se află în topul european al celor mai scumpe pachete de măsuri de sprijin în fața scumpirilor la energie, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), arată o analiză Financial Times.

România se află pe locul 5 în acest top realizat de FT. România cheltuie, potrivit analizei, 2,61% din Produsul Intern Brut (PIB) cu aceste măsuri, conform estimărilor FT. Acestea sunt defalcate astfel: măsuri care limitează creșterea prețurilor – 1,29% din PIB, sprijin țintit pentru gospodării – 0,57% din PIB, sprijin parțial-țintit sau uniformizat pentru gospodării – 0,41% din PIB, sprijn pentru firme, locuri de muncă, șomeri – 0,34%.

România este precedată în acest top doar de Grecia (care cheltuie cu aceste măsuri 3,79% din PIB), Bulgaria (3,05% din PIB), Bosnia și Herțegovina (2,8% din PIB) și Kosovo (2,67% din PIB).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Autoritățile române nu au oferit date foarte clare cu privire la costul total al măsurilor de sprijn pentru facturi și consum de energie. O estimare inițială care cita surse guvernamentale arăta un cost de circa 40 de miliarde de lei, care ulterior ar fi fost revizuit și ar fi ajuns la 20 de miliarde lei.

La rectificarea bugetară, Ministerul Energiei a cerut o suplimentare a bugetului de 31 de miliarde lei, după cum scria Economedia în exclusivitate aici, dar primește deocamdată doar 2,5 miliarde lei, conform proiectului pus în dezbatere publică.

România este urmată foarte aproape de Austria (2,41% din PIB), Macedonia, Franța și Lituania.

Cele mai puțin costisitoare măsuri de sprijin au fost implementate de Danemarca, Suedia, Islanda și Finlanda (0,1% din PIB).

Per total, țările europene diferă în ceea ce privește sprijinul pentru gaz, electricitate, cărbune și carburanți, dar aproape toate au folosit puterea statului pentru a proteja clienții de o parte din creșterea facturilor.

FMI a estimat în iulie că o țară europeană cu venituri medii ridicate a cheltuit deja un 1% suplimentar din venitul național anual pentru compensarea scumpirilor la energie – o cifră despre care spune că este aproape sigur o subestimare și care este probabil să crească. Țările europene mai sărace, unde energia reprezintă o proporție mai mare din ponderea bugetului gospodăriilor, cheltuiseră deja 1,7% din venitul național.

Cel mai îngrijorător a fost faptul că o mare parte din banii cheltuiți până acum au fost folosiți pentru a împiedica companiile din energie să transfere prețuri mai mari către clienți – o tactică despre care fondul a spus că nu „stimula economiile de energie”.

Majoritatea țărilor europene au redus taxele pe benzină și motorină, variind de la o reducere de 5 pe litru în Marea Britanie până la o scădere temporară de 29,55 cenți pe litru în Franța și Germania.

România a ales o compensare voluntară a prețului carburanților cu 50 de bani, din care jumătate este suportată de către stat. Pe lângă acestea, România a introdus un plafon al prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru aproape toți consumatorii de energie. De asemenea, Guvernul a acordat și sprijin cash one-time către persoanele mai vulnerabile, cum ar fi pensionarii și cei cu venituri mici. În plus, sunt suprataxate companiile din energie.

Deși aceste măsuri au fost populare în rândul publicului, economiștii și guvernele au recunoscut că trebuie să ofere sprijin care să încurajeze gospodăriile și întreprinderile să folosească mai puțină energie.

Scumpirile sunt mai dureroase în Europa de Est

Financial Times arată, de asemenea, că țările europene suferă mai mult din cauza scumpirilor la energie, deoarece facturile la energie au o proporție mai mare în cadrul cheltuielilor unei gospodării.

Potrivit topului realizat de FT, România se află pe locul șapte în acest clasament, al costurilor cu energia din totalul cheltuielilor, care se adună la un total de 12,54% din totalul consumului unei gospodării. Defalcat, 2,24% merg către plata gazului, 5,62% merg către electricitate, 3,19% pentru combustibili de transport și 1,49% către altee.

Oya Celasun, director adjunct al departamentului european al FMI, susține că guvernele ar trebui să-și concentreze eforturile pe a ajuta gospodăriile cu venituri mai mici, care suferă cel mai mult din cauza facturilor mai mari la energie. „Politica ar trebui să treacă de la un sprijin larg la ajutor direcționat”, a spus ea.