România înregistrează o diferență salarială de peste 20% între femei și bărbați, însă există progrese către egalitate salarială

Diferența de renumărare între femeile și bărbații din România se menține la peste 20%, însă există mici progrese anuale către egalitate salarială, potrivit analizei Gender Pay Gap realizată de compania de consultanță PwC România.

Decalajul este calculat ca raport între salariul mediu la bărbaților și cel al femeilor, fiind mai redus față de anii 2022 când se ridica la 23,3%, respectiv 2023 cu 21,6%.

„Modul în care măsurăm, în linie cu cerințele de raportare CSRD, respectiv cele prevăzute de Directiva privind transparența salarială, reflectă o sub-reprezentare a femeilor în profesii sau posturi bine plătite, ceea ce este consecința mai multor practici de resurse umane, dar și a unor practici la nivel social, în familie. Companiile vor fi obligate să raporteze aspecte legate de salarizarea echitabilă, și să ia măsuri pentru reducerea decalajelor, directiva UE impunând o limită de 5% pentru diferențele salariale nejustificate”, spune Oana Munteanu, Director People & Organization, PwC România. 

Femeile tind să ocupe locuri de muncă mai slab plătite decât bărbații, 75% fiind femei în quartila cea mai slab platită, în timp ce în cea mai bine plătită quartilă procentul acestora scade la 54%. Bărbații primesc bonusuri cu 19% mai mari decât femeile. 

Analize Economedia

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

În domeniul bancar, farmaceutic, retail, funcțiile de operator și management sunt cele mai mari diferențe salariale. Față de domeniul tehnologiei, unde se înregistrează cele mai mici diferențe salariale. Pe de altă parte, în industrie și BPO, femeile au salarii cu 5,51% și, respectiv, 1,46% mai mari.

Directiva UE privind transparența salarială și Directiva privind raportarea privind durabilitatea întreprinderilor (CSRD) cimpune transparență salarială și mecanisme de aplicare, care să susțină egalitatea salarială și profesională dintre bărbați și femei.

În perioada 2011-2023 s-au notat îmbunătățiri semnificative, în ceea ce privește reducerea inegalităților dintre femei și bărbați pe piața muncii, iar scorul mediu al indicelui a crescut de la 56,3 în 2011 la 69 în 2023, fiind cu un punct procentual mai mare față de 2022, potrivit indicelui Women in Work (WiW Index), realizat de PwC în 33 de state membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE),

Indicele măsoară progresele legate de egalitatea de gen la locul de muncă în cadrul OCDE, luând în considerare cinci criterii:

• Diferența de remunerare între femei și bărbați.
• Rata de participare a femeilor la forța de muncă.
• Diferența dintre ratele de participare a bărbaților și a femeilor la forța de muncă.
• Rata șomajului în rândul femeilor.
• Rata de ocupare a forței de muncă cu normă întreagă în rândul femeilor.

Islanda ocupă primul loc în WiW, urmată de Noua Zeelandă și Luxemburg. Urmează Suedia, Slovenia, Irlanda, Polonia, Portugalia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Australia, Belgia, Estonia, Olanda, Ungaria, Canada, Regatul Unit, Slovacia, Elveţia, Germania, Franţa, Cehia, Israel, Statele Unite, Spania, Austria, Japonia, Grecia și Italia.

Irlanda a urcat șase locuri, făcând progrese, iar Israelul a înregistrat cea mai mare scădere. Chile, Coreea și Mexic au un indice scăzut.