România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea materialelor circulare, cu o rată de doar 1,3%, potrivit datelor publice din 2023 analizate de experții Clean Recycle, scrie Romania Journal.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Tranziția către o economie circulară rămâne o provocare la nivel global. Uniunea Europeană își propune să dubleze utilizarea materialelor reciclate în consumul total de materii prime până în 2030, în conformitate cu Planul de acțiune pentru economia circulară adoptat în 2020.
În comparație, țări precum Țările de Jos (30,6%), Italia (peste 20%) și Malta ocupă primele locuri în clasamentul UE.
Economia circulară este un model de producție și consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, recondiționarea și reciclarea materialelor și produselor existente pentru o perioadă cât mai lungă posibil. Acest lucru prelungește ciclul de viață al produselor.
Implementarea principiilor economiei circulare în întreaga economie a UE are potențialul de a crește produsul intern brut (PIB) al UE cu încă 0,5 % până în 2030 și de a crea 700 000 de noi locuri de muncă în statele membre, potrivit analizei Clean Recycle.
Tranziția către o economie circulară este esențială pentru reducerea presiunii asupra resurselor naturale, limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră și contribuția la neutralitatea climatică.
Deși rata de utilizare circulară a materialelor (CMUR) în UE a crescut ușor în ultimii 13 ani, de la 10,7 % în 2010 la 11,8 % în 2023, aceasta este încă considerată scăzută, ceea ce indică faptul că economia este în mare parte liniară.
Majoritatea țărilor UE (22 din 27) și-au crescut CMUR-ul din 2010. Cele mai mari creșteri (peste cinci puncte procentuale) au fost înregistrate în Malta, Italia, Estonia, Austria, Republica Cehă, Belgia și Slovacia.
Cu toate acestea, s-au înregistrat scăderi semnificative ale CMUR în Finlanda, România, Luxemburg și Polonia.
România, la fel ca întreaga Uniune Europeană, rămâne dependentă de importurile de materii prime, ceea ce sporește vulnerabilitatea economică la tensiunile geopolitice. Fluctuațiile de preț sau restricțiile comerciale pot afecta lanțurile de aprovizionare esențiale, exercitând presiune asupra industriilor strategice.
„Este esențial să ne concentrăm asupra lanțului economic, de la proiectare și consum, până la colectare și recuperare. România are potențial, dar trebuie să accelereze reformele, să acorde prioritate investițiilor în infrastructura de reciclare și să promoveze educația ecologică la scară largă. Tranziția către o economie circulară este vitală pentru reducerea risipei de resurse și a impactului asupra mediului. România este în urma majorității țărilor din UE, dar există oportunități reale. Cu măsuri îndrăznețe, economia liniară actuală poate fi transformată într-un model durabil, competitiv și orientat spre viitor”, spune Cosmin Monda, fondator și CEO al Clean Recycle.
În urmă cu doi ani, Guvernul României a adoptat Strategia Națională pentru Economia Circulară, îndeplinind unul dintre obiectivele stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin îmbunătățirea guvernanței gestionării deșeurilor, inclusiv a deșeurilor de ambalaje.