Indiferent dacă vorbim despre industrie, agricultură, administrație sau învățământ, companiile și instituțiile românești sunt ,,condamnate’’ să mizeze pe tehnologiile sustenabile, de viitor, dacă vor să atragă capital și să se dezvolte în orizontul următorilor 10 ani. Trebuie să trecem urgent de la hârtie la digital, de la o economie preponderent manufacturieră, de la dependența de resursele clasice către noile tehnologii, modele de business și tehnologii sustenabile, precum energia verde, automatizarea și exploatarea resurselor de viitor, precum grafitul, arată o analiză lansată de Factory 4.0 și Frames.
Pandemia COVID-19 a determinat o regândire a strategiei de business pentru companiile internaționale, sustenabilitatea jucând un rol din ce în ce mai important în redefinirea priorităților pe termen lung. Criza sanitară și efectele sale economice i-a determinat pe manageri să facă schimbări strategice la nivelul companiilor lor, focusul fiind pe eficiență energetică, tehnologii care reduc impactul de mediu și achiziții responsabile.
Mai mult, tot mai mulți investitori și-au reorientat plasamentele către companii care promovează sustenabilitatea, pe probleme precum schimbările climatice, eficiența energetică, protejarea mediului sau guvernanța corporativă.
În această nouă realitate, în care schimbările generate de conceptul Industry 4.0 se află în prim-plan (a patra revoluție industrială – caracterizată de digitalizare, robotizare, inovație și reconversie profesională), iar România este prea puțin pregătită pentru transformările semnificative și tot mai rapide prin care trece business-ul la nivel mondial.
„Cele mai mari greșeli pe care le putem face este să considerăm actualul context al schimbării ca fiind unul obișnuit pe care l-am mai experimentat sau că ritmul schimbării este același cu tranzițiile prin care am mai trecut. Agenda publică este dominată în ultimii doi ani de tema pandemiei dar în fundal se produc schimbări sistemice la nivel global. Fără definirea și asumarea unei strategii cu obiective economice și sociale clare la nivel național, ne vom risipi în inițiative locale, insularizate care nu vor face decât să epuizeze resursele pe care le avem (inclusiv din PNRR) și să avem mici pete de performanță și succes.” afirmă Marius Hărătău, președintele FACTORY 4.0 Digital Innovation Hub.
De la asigurarea unui ecosistem de business mai suplu și mai eficient, în concordanță cu accelerarea proceselor economice, la schimbările semnificative ale paletei de produse și servicii, în concordanță cu modificarea cererii, firmele românești sunt practic obligate să se restructureze cu scopul de a dezvolta afaceri sustenabile.
,,Orice companie sau instituție românească orientată spre dezvoltare sustenabilă și viitor trebuie să ia în calcul aceste schimbări la nivel global, de la necesitatea reducerii amprentei de carbon la focusul investitorilor, al fondurilor de investiții și al băncilor pentru afaceri green, sustenabile. De la exemple simple, precum eradicarea ambalajelor din plastic, la exemple complexe, precum reprofilarea industriei auto pe zona electrică și cea a propulsiei pe hidrogen – domeniu în care România riscă să rămână în urmă, economia se schimbă în jurul nostru cu o viteză tot mai mare, iar pașii către green economy se fac cu un ritm mai rapid decât se estima acum 10 ani’’, a mai spus Hărătău.
Unde se află România?
Potrivit datelor Eurostat, România se află, în acest moment, pe unul dintre ultimele locuri din Europa la capitolul dezvoltare sustenabilă. Doar Bulgaria stă mai prost decât noi, în timp ce alte țări din regiune, precum Ungaria sau Polonia au făcut pași semnificativi și decisivi către viitor.
Un exemplu relevant. Ungaria a devenit, foarte rapid, cel mai mare exportator de baterii din Europa pentru mașinile electrice, după ce a atras investiții de miliarde de euro. În plus, printr-un program de finanțare europeană, semnat zilele trecute, 40.000 de maghiari se vor recalifica pentru a intra în industria bateriilor, în următorii patru ani.
În România, deși avem peste 500 de fabrici care activează în acest sector, investițiile au fost stimulate, în primul rând, de costul scăzut cu forța de muncă.
Avantajele competitive ale industriei românești din prezent – forță de muncă brută ieftină, costuri operaționale mici – s-ar putea ca în următorii 10 ani să devină irelevante, pe fondul ,,revoluției digitale’’ prin care trece industria auto.
Potrivit analiștilor, pentru a rămâne competitivi pe piață, este crucial ca și firmele românești, atât din zona producției de mașini cât și de subansamble, să își modernizeze rapid producția dar mai ales să-și asigure un loc în lumea autovehiculelor care încorporează un nou tip de valoare adaugată și chiar noi modele de business.
O situație similară este și în agricultură. Deși România are potențialul de a hrăni mare parte din Europa, agricultura românească rămâne, în continuare, meteo-sensibilă.
Potrivit datelor statistice, deși suntem în top 5 la nivel european ca suprafață arabilă, după Franța, Spania, Germania și Polonia (7,2% din suprafața agricolă utilizată în spațiul european este în România), valoarea adăugată brută a agriculturii e de numai 3,8% din PIB. Media europeană este de 4,6%.
Una dintre marile probleme ale sectorului, dincolo de lipsa finanțării, o reprezintă dimensiunea redusă a exploatațiilor agricole.
Dacă la noi în țară o fermă are în medie 3,7 hectare, în Bulgaria are 22 de hectare, iar în Cehia 130 de hectare. Potrivit datelor statistice, avem în România numai 526 de firme mari în sectorul agricol, creșterea animalelor și alimentație.
Nici în domeniul energiei nu stăm mai bine. Deși avem, în teorie, un mix energetic optim față de alte țări, realitatea dovedește faptul că depindem în continuare de importurile de energie și gaze.
„Dacă nu ne focusăm pe tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen și transport electric, în 10 ani vom deveni o economie depășită, necompetitivă, iar sancțiunile pentru poluare vor curge pe bandă rulantă”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Un exemplu concret – cel mai important producător de îngrăşăminte utilizate de agricultura şi industria românească, Azomureş din Târgu Mureş, a anunţat luni, 6 decembrie 2021, că se confruntă cu o situaţie excepţională din cauza preţului foarte mare la energie, gaz natural şi energie electrică. Acest lucru determină începerea pregătirilor pentru oprirea temporară a activităţilor de producţie.
Potrivit experților, fără măsuri concrete, precum cele luate de țările din regiune, vom pierde din competitivitatea economică. Investitorii ne vor ocoli, iar vulnerabilitățile economice se vor accentua.
„Noi avem, de exemplu, șansa unică de a exploata gazele din Marea Neagră care, dincolo de faptul că ne pot aduce independența energetică, ar aduce investiții cumulate de până la 16 mld dolari, ceea ce ar duce la crearea sau menținerea a până la 30.000 de locuri de muncă, în medie, pe an, pe toată durata proiectelor, o contribuție de până la 71 mld. dolari la producția națională de bunuri și servicii și o contribuție de până la 26 mld. dolari la bugetul de stat al României’’, explică Negrescu.
Potrivit informaţiilor publice, zona economică românească a Mării Negre ar avea rezerve de 200 de miliarde de metri cubi, cantitate care ar putea acoperi consumul naţional pentru următorii 20 de ani. Valoarea actualizată a zăcământului de gaz ar depăși 150 miliarde de euro.
Dincolo de gaze, de investițiile necesare în eolian, hidro și energia nucleară, România are zăcăminte de uraniu și mai ales grafit, care pot aduce un avantaj competitiv în condițiile dezvoltării spectaculoase a industriei bateriilor.
La final de august, Ministerul Economiei anunța că s-au făcut pași pentru ”punerea României pe harta producției de baterii”. Mai este mult până acolo, dar ce anunța ministrul Economiei era că licitația internațională pentru studiul de fezabilitate pentru exploatarea grafitului din România a fost încheiată de compania de stat Salrom.
”Din ultimele prospecțiuni, zăcământul din cele două exploatații din zona Baia de Fier, Cătălinu și Ungurelașu, ar ajunge pentru câteva zeci de ani de exploatare, cu aplicarea tuturor normelor de mediu agreate de UE”, spunea ministrul.
În ceea ce privește uraniul, draftul Strategiei Energetice a României precizează că ,,rezervele de minereu de uraniu existente si exploatabile asigură cererea de uraniu natural pentru funcționarea a două unităţi nuclear-electrice pe toată durata de operare.
România se află, în prezent, pe ultimul loc în Europa la capitolul investițiilor în tehnologiile verzi. Din programul Horizon Europe, de exemplu, România nu a reușit să acceseze decât 1,8 milioane de euro, în ultimii 6 ani, din cei 2,5 miliarde euro bani europeni.
Economia circulară, în prim-plan
Potrivit analiștilor, mediul de business românesc este necesar să se orienteze către economia circulară, optimizarea resurselor existente, către o zonă de energii curate pentru a dezvolta afaceri sustenabile și a beneficia de finanțare la un nivel optim.
FMI estima recent, într-un raport, că există, în prezent, mai mult de 1.500 de fonduri de investiții cu un „mandat explicit de sustenabilitate”, care au active de aproape 600 miliarde de dolari, în creștere de la aproximativ 200 de miliarde de dolari, în 2010.
,,Altfel spus, dacă firmele românești își doresc să obțină, în următorii ani, finanțări semnificative, la costuri reduse, focusul trebui să fie pe astfel de proiecte sustenabile. Este o soluție optimă, mai ales că accesul firmelor românești la finanțare, prin mecanismele bancare clasice, este greoi, birocratic și extrem de costisitor comparativ cu alte țări. Alternativa oferită de acest nou trend în finanțarea business-ului poate fi o oportunitate de neratat’’, a declarat Adrian Negrescu.
Evan Papageorgiou, unul dintre autorii Raportului FMI și director adjunct în Departamentul de piață de capital al FMI, declara, de altfel, că „conștientizarea investițiilor durabile a crescut în ultimii ani, la fel și opțiunile oferite investitorilor”. El a dat ca exemplu „obligațiunile verzi”, destinate să finanțeze proiecte de combatere a schimbărilor climatice sau de protejare a mediului.
,,Asistăm la o schimbare în strategiile de investiții responsabile.Dacă acum 10 ani, investitorii făceau investiții durabile, în principal, excluzând din portofoliile lor companii sau sectoare cum ar fi tutunul sau jocurile de noroc, în prezent, investitorii alocă din ce în ce mai mulți bani companiilor cu rezultate bune pe probleme de mediu, eficiență energetică sau sociale’’, arată analiza.
Potrivit Comisiei Europene, nivelurile actuale de investiții nu sunt suficiente pentru a promova un sistem economic sustenabil din punct de vedere ecologic, care să combată schimbările climatice și epuizarea resurselor.
Pentru a finanța investițiile suplimentare în valoare de 180 de miliarde EUR necesare pentru a îndeplini obiectivele asumate de UE pentru anul 2030 prin Acordul de la Paris, trebuie ca mai multe fluxuri de capital privat să fie orientate către investiții sustenabile.
Potrivit analizei Factory 4.0 & Frames, taxonomia investițiilor durabile, gândită cu scopul de a facilita investițiile sustenabile, compatibile cu o economie neutră din punct de vedere al impactului altfel negativ asupra climei și a mediului înconjurător, creează un ‘gold standard’ al investițiilor în proiecte inovatoare menite să ajute accelerarea tranziției către o economie cu zero emisii de carbon până în 2050. Este o schemă voluntară, care să ghideze capitalul către investiții pe termen lung în Uniunea Europeană, nu o obligativitate.
,,În prezent, se pun în mișcare motoarele menite să atragă capitalul în următorii 30 de ani și să permită acestuia să curgă în direcția agreată în cadrul Acordului de la Paris, acord ce a devenit prioritatea tuturor marilor economii mondiale (SUA, China, Japonia, Marea Britanie, UE). România trebuie să se înscrie pe acest trend, dacă își dorește să atragă capital investițional’’, a declarat Marius Hărătău.
Ce pot face antreprenorii? În primul rând, trebuie să își revizuiască afacerea din perspectiva sustenabilității (ESG), pe toți cei trei pilonii – pe zona de amprentă de carbon (Environment), în zona de impact pe care îl are compania la nivel de societate (Social) și partea de guvernanță corporativă (Governance).
Al doilea lucru important este să se informeze privind legislația europeană aplicabilă domeniului său de activitate. Nu în ultimul rând, să dezvolte colaborarea cu parteneri, inclusiv cei financiar-bancari, preocupați de creșterea sustenabilității.
Potrivit unui studiu ING realizat în colaborare cu compania Longitude (parte a grupului Financial Times), 72% dintre investitori au un apetit mai mare pentru portofolii de proiecte verzi și vor mai multă transparență din partea companiilor cu privire la obiectivele lor de sustenabilitate în contextul post-pandemic. Totodată, aproape 60% din marile companii susțin că își accelerează tranziția către o economie verde.
Ca urmare a pandemiei, 57% dintre companii și-au intensificat planurile de transformare sustenabilă. Investitorii instituționali se așteaptă să vadă mai multe proiecte ambițioase din partea companiilor, precum și date cantitative și indicatori de performanță clari pentru măsurarea obiectivelor de sustenabilitate ale acestora.