Autoritățile ar trebui să introducă o lege privind risipa alimentară, deoarece fără o astfel de normă restaurantele nu vor reduce risipa, deoarece este o durere de cap în plus, afirmă Roxana Blenche, chef.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Sunt foarte puține restaurante în Romania care se preocupă de risipa alimentară și fac compost. Dar sunt foarte puține (…) Așa cum vin DSV și DSP în control, ar trebui să se introducă și o normă privind risipa alimentară. Dacă la restaurant nu impui o normă… Dacă nu vine cineva cu o normă, o lege care să fie impusă, restaurantele nu o să facă asta (să reducă risipa alimentară, n.r.), pentru că e o durere de cap în plus. O practică restaurantele care sunt mai exclusiviste, care vor să transmită un mesaj, dar cred că le pot număra pe 10 degete”, a declarat Roxana Blenche, în cadrul unui eveniment despre risipa alimentară organizat de Up România.
Dragoș Tuță, fondator și președinte la Ambasada Sustenabilității în România, susține că principalul responsabil pentru informare în ceea ce privește reducerea risipei alimentare este statul, dar o responsabilitate au și actorii economici.
„Mă sperie că nu vedem dinspre ministerul Mediului, Agriculturii, Educației programe de comunicare, informare, educare a tinerilor. Cred cu tărie că până în momentul în care nu vom înțelege că risipa alimentară este o iresponsabilitate semnificativă și nu o greșeală minoră nu vom reuși să schimbăm sistemic ceea ce se întâmplă. Și avem nevoie de instituții care să informeze. Dar responsabilitatea nu e doar la stat, e și la actorii economici care produc și comercializează mâncare”, afirmă Tuță.
Elena Pap, director general executiv la Up România, afirmă: „Ne dorim să reducem risipa și să facem economii. Nu este o lozincă, este o realitate, chiar sunt copii și oameni – și nu doar în Africa – care nu au ce sa mănânce. Depinde de fiecare dintre noi să luăm măsuri de acțiune”.
Chef Roxana Blenche afirmă că oamenii ar trebui să fie conștienți de dreptul de a lua acasă, la pachet, mâncarea pe care au plătit-o la restaurant. „Nu mai lăsați mâncarea, pentru că se aruncă la gunoi”, afirmă ea.
Iulian Stănescu, cercetător științific la Academia Română, afirmă că, atunci când se măsoară risipa alimentară, cel mai adesea este este „destul de soft”, adică oamenilor le este greu să își amintească ce valoare au alimentele aruncate, așa că cel mai adesea este submăsurare. „Cel mai probabil costurile cu risipa alimentară sunt mai mari decât cele ilustrate”, afirmă Stănescu.