Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene: Cheltuielile cu Educația sunt o investiție, nu un cost / România este penultima în UE la procentul din PIB pentru acest domeniu și antepenultima la cheltuiala din total buget, arată un raport CE

Țările Uniunii Europene au cheltuit, în total, 806 miliarde de euro pentru educație în anul 2023, echivalent cu 9,6% din cheltuielile publice și cu 4,7% din PIB-ul regional, potrivit raportului „Investițiile în educație 2025”. România este penultima din cele 27 de state UE la procentul din PIB cheltuit pe Educație în 2023, cu 3,4. Documentul evidențiază că, după șocul pandemiei de COVID-19, bugetele dedicate educației au revenit pe un trend ascendent, dar nu au ajuns încă la nivelurile pre-pandemice. În țara noastră, de exemplu, procentul din PIB alocat Educației în 2019 a fost de 3,5.

În acest context, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, a declarat: „Cheltuielile cu educația sunt o investiție, nu un cost. Iar UE trebuie să fie pregătită pentru viitor. Tendința ascendentă evidențiată în raportul „Investițiile în educație 2025” arată că, în întreaga UE, educația este din nou un motor al competitivității și al rezilienței economice. Acesta este motivul pentru care următorul cadru financiar multianual propus, prezentat la 16 iulie 2025, sprijină sporirea finanțării pentru educație și competențe, prin intermediul planurilor de parteneriate naționale și regionale, al unui nou Fond european pentru competitivitate și al programului Erasmus+ consolidat.”

Estimările recente sugerează că, dacă până în 2030 mai multe persoane  ar dispune de un nivel suficient de competențe de bază, PIB-ul țărilor europene ar putea crește cu 8-10 % peste  previziunile actuale. În plus, persoanele cu un nivel mai ridicat de educație tind să câștige mai mult: doar un an suplimentar de educație poate spori venitul unei persoane cu 7 % în Europa, potrivit unui comunicat al reprezentanței Comisiei Europene în România.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Comisia Europeană subliniază în raport că educația este o investiție, nu un cost, cu efecte directe în productivitate, competitivitate și reziliență. 62% din cheltuielile publice pentru educație merg pe personal; școala absoarbe peste 70% din total. La nivel european, au fost alocate ~148 mld. € pentru educație și competențe prin instrumentele UE 2021–2027, însă decizia de prioritizare rămâne una națională. Țintirea investițiilor în competențele de bază și în STEM este esențială pentru creștere și pentru atenuarea deficitului de competențe.

În România, în ultimele două luni, discuția despre cheltuielile din Educație este pe contrasens total cu cea europeană. Guvernul de la București a adoptat măsuri de austeritate în educație – tăieri de burse, creșterea normei didactice și reducerea rețelei școlare –, tratând sectorul mai degrabă ca pe o sursă de economii bugetare decât ca pe un motor de dezvoltare.

Citește articolul integral pe Edupedu.ro