Salariile buge­ta­rilor exercită cea mai mare presiune asupra deficitului / Dobânzile la datorie aproape s-au dublat ca pondere în PIB (raport Consiliul Concurenței)

Salariile bugetarilor, care au crescut cu 2,1 puncte procentuale din PIB în perioada 2015 – 2024, “exercită cea mai mare presiune” asupra deficitului bugetar, urmată de asistența socială (+1,7 pp) și de investiții (+0,9 pp), arată un raport al Consiliului Concurenței de Conturi consultat de G4Media.

“România s-a confruntat cu o creștere semnificativă a deficitului bugetar în perioada 2015–2024, de la 1,4% din PIB în 2015 la aproximativ 9% în 2024. Această evoluție poate fi explicată prin dinamica diferitelor categorii de cheltuieli publice și prin modificările structurale ale veniturilor bugetare”, arată această analiză, realizată pe baza datelor colectate de pe site-ul Ministerului de Finanțe privind execuțiile bugetare aferente anilor 2015 și 2024.

Între 2014 și 2024, salariile bugetarilor au crescut cu peste 2 puncte procentuale (pp) din PIB, “reflectând majorările succesive de venituri în sectorul public.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

În acești zece ani, asistența socială a înregistrat un salt de 1,7 pp, impulsionată nu doar de pensii, ci și de multiple scheme de sprijin introduse după 2020.

Investițiile publice au crescut cu 0,9 pp, susținute de fonduri europene și programe naționale precum PNRR.

Principalele constatări ale raportului:

• Dobânzile la datorie aproape s-au dublat ca pondere în PIB, ca efect al creșterii datoriei publice și al costurilor de finanțare.
• Cheltuielile pentru bunuri și servicii au înregistrat o creștere moderată, iar alte cheltuieli au rămas stabile. În ansamblu, creșterea totală a cheltuielilor cu aproape 7 pp din PIB reprezintă principalul motor al creșterii deficitului.
• Majorarea cheltuielilor sociale este determinată în principal de creșterea pensiilor publice și de introducerea ajutoarelor excepționale, care nu existau în 2015.
• Alocațiile pentru copii și beneficiile familiale au crescut semnificativ, consolidând astfel ponderea asistenței sociale în PIB.
• Majorarea masivă a cheltuielilor (+7,1 pp din PIB) nu a fost însoțită de creșterea veniturilor,
• care au stagnat la aprox. 31% din PIB. Această discrepanță structurală între cheltuieli și venituri explică în mare măsură creșterea deficitului bugetar.
• În plus, România se situează sub media europeană în privința colectării veniturilor fiscale, care în UE ajunge la 40–45% din PIB, ceea ce accentuează presiunea asupra finanțelor publice.

“În concluzie, se poate spune că majorarea semnificativă a deficitului bugetar între 2015 și 2024 rezultă din evoluția ascendentă a tuturor pilonilor principali de cheltuieli publice — salarii, asistență socială și investiții — cât și dintr-o stagnare a veniturilor la niveluri reduse comparativ cu media UE. În particular, salariile bugetarilor (+2,1 pp) exercită cea mai mare presiune, urmată de asistența socială (+1,7 pp) și de investiții (+0,9 pp). Acest dezechilibru structural evidențiază necesitatea unor politici fiscale mai coerente și sustenabile pe termen mediu”, concluzionează raportul.