Salariile buge­ta­rilor exercită cea mai mare presiune asupra deficitului / Dobânzile la datorie aproape s-au dublat ca pondere în PIB (raport Consiliul Concurenței)

Salariile bugetarilor, care au crescut cu 2,1 puncte procentuale din PIB în perioada 2015 – 2024, “exercită cea mai mare presiune” asupra deficitului bugetar, urmată de asistența socială (+1,7 pp) și de investiții (+0,9 pp), arată un raport al Consiliului Concurenței de Conturi consultat de G4Media.

“România s-a confruntat cu o creștere semnificativă a deficitului bugetar în perioada 2015–2024, de la 1,4% din PIB în 2015 la aproximativ 9% în 2024. Această evoluție poate fi explicată prin dinamica diferitelor categorii de cheltuieli publice și prin modificările structurale ale veniturilor bugetare”, arată această analiză, realizată pe baza datelor colectate de pe site-ul Ministerului de Finanțe privind execuțiile bugetare aferente anilor 2015 și 2024.

Între 2014 și 2024, salariile bugetarilor au crescut cu peste 2 puncte procentuale (pp) din PIB, “reflectând majorările succesive de venituri în sectorul public.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

În acești zece ani, asistența socială a înregistrat un salt de 1,7 pp, impulsionată nu doar de pensii, ci și de multiple scheme de sprijin introduse după 2020.

Investițiile publice au crescut cu 0,9 pp, susținute de fonduri europene și programe naționale precum PNRR.

Principalele constatări ale raportului:

• Dobânzile la datorie aproape s-au dublat ca pondere în PIB, ca efect al creșterii datoriei publice și al costurilor de finanțare.
• Cheltuielile pentru bunuri și servicii au înregistrat o creștere moderată, iar alte cheltuieli au rămas stabile. În ansamblu, creșterea totală a cheltuielilor cu aproape 7 pp din PIB reprezintă principalul motor al creșterii deficitului.
• Majorarea cheltuielilor sociale este determinată în principal de creșterea pensiilor publice și de introducerea ajutoarelor excepționale, care nu existau în 2015.
• Alocațiile pentru copii și beneficiile familiale au crescut semnificativ, consolidând astfel ponderea asistenței sociale în PIB.
• Majorarea masivă a cheltuielilor (+7,1 pp din PIB) nu a fost însoțită de creșterea veniturilor,
• care au stagnat la aprox. 31% din PIB. Această discrepanță structurală între cheltuieli și venituri explică în mare măsură creșterea deficitului bugetar.
• În plus, România se situează sub media europeană în privința colectării veniturilor fiscale, care în UE ajunge la 40–45% din PIB, ceea ce accentuează presiunea asupra finanțelor publice.

“În concluzie, se poate spune că majorarea semnificativă a deficitului bugetar între 2015 și 2024 rezultă din evoluția ascendentă a tuturor pilonilor principali de cheltuieli publice — salarii, asistență socială și investiții — cât și dintr-o stagnare a veniturilor la niveluri reduse comparativ cu media UE. În particular, salariile bugetarilor (+2,1 pp) exercită cea mai mare presiune, urmată de asistența socială (+1,7 pp) și de investiții (+0,9 pp). Acest dezechilibru structural evidențiază necesitatea unor politici fiscale mai coerente și sustenabile pe termen mediu”, concluzionează raportul.