Schema de impozit auto propusă de guvernul Bolojan menține un avantaj competitiv pentru vehiculele vechi și poluante, consideră Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) i-a transmis premierului Ilie Bolojan o scrisoare deschisă în care critică proiectul de impozitare auto, introdus prin asumarea răspunderii Guvernului. APIA susține că este greșită și incompletă, și atrage atenția că metoda de impozitare stabilită prin această lege prezintă probleme de fond esențiale, precum:

• Criterii incomplete și învechite – impozitul se calculează exclusiv pe baza cilindreei și a încadrării într-o normă Euro, ignorând complet factorul relevant al emisiilor de CO₂.
• Diferențe insuficiente între vehicule vechi și noi – grila nu descurajează menținerea sau importul de mașini vechi și poluante, ba chiar le favorizează, întrucât un vehicul Euro 6 nou este impozitat identic cu unul de zece ani.
• Impact bugetar limitat – în forma actuală, sistemul nu aduce venituri consistente la bugetul de stat și, prin încurajarea pieței autoturismelor vechi – de cele mai multe ori nefiscalizate – generează pierderi suplimentare din TVA, contribuții sociale și alte taxe conexe.
• Ignorarea propunerilor APIA – soluția transmisă de noi, aliniată la bune practici europene și bazată pe principiul „poluatorul plătește”, nu a fost nici măcar luată în considerare pentru o discuție preliminară.

Formula impusă prin asumarea răspunderii de către Guvern stabilește impozitul auto exclusiv pe baza cilindreei și a încadrării într-o normă Euro, după cum urmează:

“Analizând această grilă, constatăm mai multe probleme de fond, prima fiind diferențele prea mici între poluanți și nepoluanți. Din grila proiectului, diferența dintre Non Euro/E0–E3 și Euro 6 este, per 200 cm³, de doar 18,2% (≤1600), 18,3% (1601–2000), 18,5% (2001–2600), 21,0% (2601–3000) si 10,0% (>3001). Această amplitudine redusă nu transmite un semnal de cost suficient pentru reînnoirea parcului auto și nu descurajează ferm menținerea / achiziția vehiculelor vechi și poluante.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Mai mult, noile taxe legate de impozitarea auto nu reușesc să armonizeze evoluția tarifară cu realitățile economice. Între 01.01.2016 și finalul prognozat al lui 2025 (conform datelor oficiale), inflația cumulată a fost de +69,42%, iar cursul RON/EUR a crescut cu +12,4%. În aceeași perioadă, parcul auto a îmbătrânit, iar România continuă să dețină una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate rutieră din Uniunea Europeană.”, se arată în scrisoarea deschisă.

Conform datelor ETSC din 2024, România a înregistrat aproximativ 77 de decese la un milion de locuitori, față de media UE de 45, astfel ocupând primul loc la nivel european în ceea ce privește mortalitatea în accidente rutiere. Aceste valori alarmante sunt, în mare parte, alimentate de circulația excesivă a vehiculelor vechi, nesigure și poluante, care afectează direct siguranța rutieră, subliniază APIA.

“În plus, lipsa fiscalizării se manifestă la toate nivelurile (transportul și repararea mașinilor, vânzarea efectivă, implicarea personalului, lipsa plăților prin sistemul bancar). Acest fenomen întreține comerțul cu mașini vechi, mai ieftine dar neîntreținute și foarte poluante, care afectează direct siguranța participanților la trafic și mediul înconjurător. Totodată, perpetuarea ne-fiscalizării afectează dezvoltarea economică a României și agravează deficitul bugetar – o temă care ar trebui să fie prioritară.

În al doilea rând, dar la fel de important de menționat, normele Euro nu sunt echivalente cu nivelurile de emisii de CO₂. Normele Euro au fost introduse începând cu anul 1992 (Euro 1) și au evoluat prin etape succesive – Euro 2, Euro 3, Euro 4, Euro 5 (cu sub-etapele 5a și 5b), Euro 6 (cu sub-etapele 6b, 6c, 6d-TEMP, 6d și 6e) – până la actuala discuție privind Euro 7, planificată pentru 2027. Toate aceste norme stabilesc limite pentru poluanți precum oxizii de azot, particulele, monoxidul de carbon sau hidrocarburile, având ca obiectiv reducerea poluării locale din orașe și impactul direct asupra sănătății.

În paralel, Uniunea Europeană a adoptat un alt cadru legislativ, complet separat, pentru reducerea emisiilor de CO₂, considerate principalele responsabile de schimbările climatice. Astfel, producătorii auto au avut și au în continuare obligația să respecte ținte de emisii medii de CO₂ pe flotă: 130 g/km în 2015, 95 g/km începând cu 2021 și, în perspectivă, reducerea cu 55% până în 2030 și obiectivul zero emisii pentru vehicule noi în 2035.”

Prin urmare, propunerea Ministerului – care combină cilindreea cu norma Euro – creează o confuzie între două cadre legislative distincte și ignoră componenta CO₂, cea mai relevantă astăzi în contextul politicilor climatice europene, susține APIA

În al treilea rând, schema de impozitare prezentată generează anomalii evidente, consideră Asociația.

O mașină Euro 6 de un an plătește același impozit ca una de zece ani. Diferențele de taxare între un vehicul Euro 6 și unul Euro 4 sunt minore și nu reflectă diferențele reale de performanță și de impact asupra mediului. În același timp, autoturismele mai vechi de zece ani, responsabile pentru cea mai mare parte a poluării și a consumului ridicat, sunt impozitate prea puțin pentru a descuraja menținerea sau achiziționarea acestora, mai susțin membrii APIA.

Simulări comparative ale impozitului actual față de cel propus, pentru câteva modele populare din parcul auto național:

“Această abordare nu stimulează reînnoirea parcului auto și nici orientarea către vehicule cu emisii reduse, fie ele hibride sau electrice. Din contră, menține un avantaj competitiv pentru vehiculele vechi și poluante, în contradicție cu obiectivele de mediu asumate de România și Uniunea Europeană.

În concluzie, considerăm că actuala propunere este greșită și incompletă. Ea nu reflectă realitatea tehnologică, nu este corelată cu obiectivele de reducere a emisiilor de CO₂ și nu încurajează tranziția către un transport mai curat și mai eficient.

Vă rugăm să reanalizați de urgență această formulă și să integrați într-un viitor mecanism de impozitare criterii relevante, precum emisiile de CO₂, vechimea vehiculului și nivelul real de poluare, alături de cilindree și norma Euro.”, conchide Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).