Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Schema de compensare – plafonare pentru energie ar putea fi prelungită până în 2026, iar un răspuns final sper să îl avem în maximum două săptămâni, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, scrie Agerpres.
“În trimestrul III al anului trecut, luând în calcul preţurile plafonate, deci cele plătite efectiv de români, România a avut al patrule cel mai ieftin gaz şi a cincea cea mai ieftină energie electrică din Uniunea Europeană. Sunt datele Eurostat pe trimestrul III din 2023. Sunt curios dacă aceste ştiri pozitive vor fi preluate. Avem în acest moment o schemă care funcţionează şi a asigurat o stabilitate pentru clientul final şi asta a fost foarte important. A asigurat şi o predictibilitate pentru restul anului. E adevărat, am întâmpinat dificultăţi pe partea de compensare a furnizorilor, acolo unde datoriile sunt semnificative la Ministerul Energiei şi cred că vorbim de undeva la 1,5 – 1,6 miliarde lei. În acest context, noi am luat în calcul faptul că preţurile din piaţă au scăzut şi atunci urmărim, împreună cu ANRE, o formulă de ajustare a schemei de compensare – plafonare, care să reflecte aceste preţuri mai mici din piaţă şi care să se simtă şi la nivelul românilor. În niciun, caz preţurile nu vor creşte la consumatorul final”, a spus Burduja.
Întrebat dacă schema de compensare – plafonare ar putea fi prelungită şi după luna martie a anului viitor, ministrul Energiei nu a negat această variantă.
“E o variantă de prelungire a schemei de plafonare până în 2026, dar nu vreau să mă pronunţ. Un răspuns final sper să îl avem în maxim două săptămâni, Vom purta o corespondenţă cu Comisia Europeană pe tema asta. Comisia ne lasă”, a precizat demnitarul.
La ora actuală, se află în vigoare o schemă de plafonare a preţurilor la energie, ce urmează să expire pe 31 martie 2025.
La mijlocul lunii februarie, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, spunea că paşii următori ieşirii din mecanismul de plafonare a preţurilor la energie trebuie pregătiţi în cursul acestui an şi trebuie găsite soluţii pentru ca piaţa să funcţioneze bine, cu preţuri rezonabile şi protecţia celor vulnerabili.
“Pe energie este cea mai masivă intervenţie pe care a avut-o statul în ultimii ani, şi pentru că a fost criza cea mai puternică. (…) Acum preţurile şi-au revenit în bună măsură la normal. Şocul energetic al războiului din Ucraina a fost în buna măsură absorbit, vedem cum preţurile au scăzut şi încep să fie sub nivelul la care au fost ele plafonate de Guvern. Şi, de aceea, în cursul acestui an, trebuie cel puţin să pregătim paşii următori. La un moment dat va trebui să ieşim din acest mecanism de plafonare a preţurilor la energie şi trebuie, în cursul acestui an, Guvernul, cu reglementatorul şi cu noi, să găsim soluţii ca piaţa să funcţioneze bine, cu preţuri rezonabile şi cu măsuri de protecţie a celor vulnerabili. (…) Ei vor trebui asistaţi în continuare. Trebuie să avem paşii pregătiţi pentru normalizarea situaţiei, pentru ieşirea din situaţia asta extraordinară de plafonare a preţurilor şi intrarea într-o perioadă normală de funcţionare a pieţei de energie”, a explicat Chiriţoiu într-o conferinţă de presă.
El a reamintit că Legea actuală spune că mecanismul de plafonare este în vigoare până în primăvara anului viitor şi a subliniat că, în opinia sa, anul acesta “trebuie să gândim ce facem după aceea”.
Bogdan Chiriţoiu a menţionat că una dintre propunerile Consiliului Concurenţei pentru îmbunătăţirea cadrului legal vizează faptul că, în cazul unui contract, ambele părţi ar trebui să îşi respecte angajamentele.
“Se pare că sunt disfuncţionalităţi în piaţă. Faptul că poţi să ieşi uşor dintr-un contract… I-am promis unui client că o să îi dau energie cu un preţ şi când văd că pe piaţă preţul s-a dublat, atunci nu îi mai dau energie, reziliez contractul şi mă duc şi o vând pe piaţă la preţ mai mare. S-a întâmplat (…). Când ai un contract, contractul e la bine şi la rău (…) Genul acesta de comportamente nu ar trebui permise. Ambele părţi ar trebui să-şi respecte angajamentele din contract. Asta este una dintre propunerile pe care le facem pentru îmbunătăţirea cadrului legal”, a afirmat preşedintele autorităţii de concurenţă.