UPDATE Amendamentele oficiale trimise și PSD și PNL la Guvern: Impozit suplimentar de 0,5% pentru tot sectorul de gaze și petrol/ Amendamentul care elimină obligativitatea aderării la Pilonul 2 de pensii a dispărut / Un document cu amendamente circulat în Parlament prevedea ca Pilonul 2 să fie opțional

UPDATE Grupurile PNL-PSD au depus oficial o listă de amendamente la proiectul de lege privind măsurile fiscale și de reducere a cheltuielilor bugetare și ele nu mai includ un amendament care propunea ca Pilonul 2 de pensii să fie opțional. În schimb, se introduce o taxă de 0,5% pe cifra de afaceri pentru tot sectorul de petrol și gaze. Parlamentarii propun ca băncile să plătească o taxă de 2% pe cifra de afaceri în 2024 și 2025.

• UPDATE 15.29 Nu au existat niciodată în coaliția de guvernare discuții pe Pilonul 2 de pensii, afirmă surse guvernamentale consultate de Economedia și G4Media. Totodată, acestea spun că Guvernul ar fi de acord cu un impozit de 2% pe cifra de afaceri pentru bănci, pentur că ele „au de unde”.
• UPDATE 14.33 Administratorii de pensii private spun că eliminarea obligativității Pilonului 2 este menită să distrugă sistemul de pensii private.

Amendamentele propuse de parlamentari nu vor fi neapărat în varianta finală, Guvernul urmând să ia această decizie.

• Citește aici amendamentele: Amendamente grup PSD PNL

Taxa pentru sectorul de petrol și gaze:

Prevederea actuală:

Art. 18A3 – Impozit suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale
(1) Prin excepție de la art. 18A1, persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, alții decât cei prevăzuți la art. 15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri calculat potrivit alin. (2). Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. în sensul prezentului alineat, cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs), astfel cum sunt definite la alin. (2).

Amendamentul propus:

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Prin excepție de la art. 18A1 se instituie un impozit suplimentar pentru contribuabilii care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale.

Impozitul specific pe cifra de afaceri prevăzut la alin. (1) se determină astfel:
ICAS = 0,5% x (VT – Vs -1 – A), unde indicatorii au următoarea semnificație:
ICAS – impozit specific pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.
VT – venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, după caz;
Vs – venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, după caz, reprezentând:

Impozit de 2% pe afaceri pentru bănci

Prevederea actuală:

Prin excepție de la art. 18A1, instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.

Amendamentul propus:

Întrucât cifra de afaceri asupra căreia se aplică cota de impozit cuprinde elemente determinate pe o bază „netă”, având în vedere specificul acestor contribuabili, este necesar aplicarea unei cote mai mari, respectiv de 2% pentru primii doi ani și 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Prin excepție de la art. 18 1, instituțiile de credit – persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:
a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.”

• UPDATE 14.00

Deputatul liberal Florin Roman a făcut mai multe precizări privind amendamentul care desființa obligativitatea aderării la Pilonul 2 de pensii.

Amendamentul ar fi fost introdus pe ultima sută de metri de către secretarul de stat de stat al PSD Daniela Pescaru, a spus el.

„Autorul acestui amendament este doamna Daniel Pescaru, secretar de stat de la Ministerul de Finanțe. (…) Acest lucru s-a mai discutat pe la colțuri, nimic asumat. Azi am fost vigilenți. Ne așteptam cu o asemenea supriză. (…) Nu știu dacă domnul Ciolacu știa, dar nici nu cred că era străin. Cert e că noi avem informația că autoarea acestui text e doamna secretara de stat. Noi o să avem o discuție cu ministrul de Finanțe (…) E o linie roșie pe care nu o acceptăm. Nu ne asumăm politic o asemenea chestiune. Decizia PNL e că nu se umblă la Pilonul 2 de pensii”, a afirmat Florin Roman.

• UPDATE 13.35

Lucian Romașcanu, liderul senatorilor PSD, a infirmat într-o declarație pentru G4Media modificarea articolului privind pilonul 2 de pensii. „O reacție lămuritoare: documentul cu amendamente care a circulat nu este asumat de PSD. Amendamentele au fost transmise la guvern și vor fi făcute public în cel mai scurt timp”.

Știrea inițială

Mai mulți parlamentari PSD propun, printr-o serie de amendamente la proiectul de lege privind măsurile fiscale și de reducere a cheltuielilor bugetare pe care Guvernul își va asuma răspunderea, să se elimine obligativitatea aderării la Pilonul 2 de pensii, iar participanții actuali să ceară în scris că vor să rămână în sistem, astfel vor rămâne asigurate în sistemul public, și ca băncile să plătească o taxă de 2% din cifra de afaceri, în 2024 și 2025, arată un document obținut de Economedia și G4Media.

• Citește aici amendamentele: Amendamente Lege

Amendamentele făcute de parlamentari PSD sunt trimise în analiză la Guvern, a declarat pentru Economedia și G4Media Lucian Romașcanu, liderul grupului senatorilor PSD.

Social-democrații le-ar fi propus și liberalilor să susțină aceste măsuri, iar surse liberale afirmă că mai mulți liberali s-au opus.

Aderarea la Pilonul 2 să nu mai fie obligatorie

Parlamentarii PSD propun ca aderarea la un fond de pensii privat să nu mai fie obligatorie: „Se impune adoptarea de măsuri pentru modificarea Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, în sensul eliminării obligativității de aderare la un fond de pensii”.

Aceștia propun ca o persoană să devină participant la un fond de pensii dacă semnează din proprie inițiativă un act de aderare individual.

Totodată, ei propun ca persoanele care au aderat deja până la data de 1 ianuarie 2024 să opteze individual, în scris, pentru a rămâne participant la fondul de pensii unde figurează în evidențe până cel târziu la data de 31 martie 2024.

Persoanele care nu își exprimă opțiunea de aderare la fondul de pensii unde se află în evidențe rămân asigurate în sistemul public de pensii.

Valoarea activului personal existent în contul participanților care nu și-au exprimat opțiunea de a rămâne în fond de pensii unde figurează în evidență, până cel târziu la data de 31 martie 2024, rămâne în administrarea fondului de pensii.

Pentru persoanele fizice care au obligația asigurării în sistelul public de pensii începând cu data de 1 ianuarie 2021, contribuția de asigurări sociale reținută se valorifică integral la sistemul public de pensii, până la exercitarea opțiunii privind aderarea la un fond de pensii.

Parlamentarii argumentează prin faptul că în martie au existat tendințe de scădere a ratei de rentabilitate a fondurilor de pensii. Cu toate acestea, parlamentarii nu explică faptul că fondurile de pensii funcționează prin acumulare de fonduri și investiții pe termen lung și, deși sunt supuse volatilității pe termen scurt, ele aduc randamente pe termen lung. Conform Studiifinanciare.ro, administratorii celor 7 fonduri de pensii administrate privat (Pilonul 2), la care contribuie obligatoriu peste 8 milioane de angajați din România, au obținut un randament de 10% în perioada 5 ianuarie 2023-15 septembrie 2023, relevă calculele bazate pe date ale Autorității de Supraveghere Financiară. Este o creștere substanțială care depășește nu doar media dobânzilor pentru depozite sau randamentele medii ale tilturilor de stat, dar și inflația, situație rară în istoria sistemului. În perioada 1 ianuarie 2023- 31 august 2023 inflația a fost de doar 4,9%, ceea ce înseamnă că sistemul de pensii administrate privat a livrat un randament real pozitiv de 5%.

În plus, parlamentarii spun că „la Pilonul I de pensii toate plățile de contribuții efectuate de către beneficiari sunt garantate de stat”. Cu toate acestea, ei nu menționează că, la Pilonul 2, fondurile de pensii private garantează faptul că participantul va încasa cel puțin valoarea contribuțiilor plătite în momentul în care va ieși la pensie.

Amendamentul propus:

La finalul lunii martie 2023 existau înscrise în Registrul Electronic al Autorității de Supraveghere Financiară șapte fonduri de pensii pentru Pilonul II de pensii care erau administrate de șapte administratori privați ale căror active financiare erau încredințate la trei bănci comerciale din România cu rol de depozitari.

Valoarea activelor financiare ale celor șapte fonduri de pensii administrate privat a fost de 103,22 miliarde lei la finalul lunii martie 2023 în creștere față de luna martie 2022 cu 15,46% iar față de decembrie 2022 a fost de 7%. În aceeași perioadă de timp numărul participanților în sistemul de pensii administrate privat la 31 martie 2023 a fost de 8,04 milioane participanți în creștere față de 7,96 milioane la finele anului anterior, respectiv o creștere 0,08 milioane de participanți.

Contribuția medie pe participant la finele lunii martie 2023 a fost de 249 lei/participant în creștere față de 31 decembrie 2022 cu 12 lei/participant față de finele anului precedent  în timp ce valoarea medie a unui activ financiar pe participant deținut la fondul de pensii administrate privat a fost de 12.838 lei/participant ceea ce evidențiază un raport între valoarea activului financiar și contribuția participantului cu mult inferior peste nevoie participanților în caz de plată a activului net pentru situații de pensionare, invaliditate și deces.

Ratele de rentabilitate la cele șapte fonduri de pensii administrate privat au înregistrat ușoare tendințe de scădere la finele lunii martie 2023 față de finele lunii martie 2022 prezentate în tabelul de mai jos:

Denumire fond de investiții administrat privat	Rata rentabilității martie 2022	Rata rentabilității martie 2023
Aripi	4.9447%	4.8638%
AZT Viitorul Tău	4.6279%	4.3737%
BCR	4.4923%	4.2915%
BRD	3.5920%	3.9216%
Metropolitan Life	4.7203%	4.5408%
NN	4.7045%	4.4428%
Vital	4.8641%	4.6622%

Participanții la fondurile de pensii administrate privat au fost obligați inițial prin Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat să contribuie obligatoriu inițial cu un procent de 2% din valoarea contribuției sociale de 25% fără ca aceștia să aibă posibilitatea să își exprime opțiunea de aderare la fondurile de pensii administrate privat pentru ca mai apoi începând cu data de 1 ianuarie 2018 contribuția la fondurile de pensii administrate privat să devină obligatoriu 3,75% iar riscurile asumate de participanți în astfel de situații sunt inclusiv cele de diminuare a valorii activului net.

La Pilonul I de pensii riscurile participanților la fondul de pensii administrate de Stat sunt mult diminuate ca urmare a faptului că toate plățile de contribuții efectuate de către beneficiari sunt garantate de stat iar prin facilitarea opțiunii de aderare a participanților la Pilonul I sau Pilonul II de pensii, participanții ar putea să își realizeze un management corespunzător atât din perspectiva managementului riscurilor cât și din perspectiva creșterii valorii plății activelor nete în situații de pensionare, invaliditate și deces. Astfel, se impune adoptarea de măsuri pentru modificarea Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, în sensul eliminării obligativității de aderare la un fond de pensii.

Băncile să plătească o taxă de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025

Guvernul a propus ca băncile să plătească și ele o taxă de 1% pe cifra de afaceri, până în 2026, inclusiv, dar parlamentarii PSD propun ca pentru bănci taxa să fie de 2% în 2024 și 2025.

Amendamentul propus:

„Întrucât cifra de afaceri asupra căreia se aplică cota de impozit cuprinde elemente determinate pe o bază “netă”, având în vedere specificul acestor contribuabili, este necesar aplicarea unei cote mai mari, respectiv de 2% pentru primii doi ani și 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026.

(1) Prin excepție de la art. 18^{^}1, instituțiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

1. 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;

2. 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026”.

Impozit pe tot sectorul de petrol și gaze, indiferent de cifra de afaceri

Prin excepție de la art. 18^1 se instituie un impozit suplimentar pentru contribuabilii care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale. Anterior, această taxă era impusă doar pentru companiile cu afaceri peste 50 de milioane de euro.