Șeful Trezoreriei, pentru Reuters: Necesarul de finanțare pentru 2026 va crește, dar România va gestiona costurile datoriei printr-o serie de măsuri

Necesarul brut de finanțare al României pentru 2026 este estimat să crească până la 275-285 miliarde de lei (63-65 miliarde de dolari), dar țara va încerca să gestioneze costurile datoriei publice printr-o serie de măsuri, a declarat pentru Reuters, șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu.

Deficitul bugetar al anului viitor va scădea la aproximativ 6% – 6,5% din PIB, ceea ce este favorabil în comparație cu ținta de 8,4% pentru acest an și de peste 9% pentru 2024.

Cu toate acestea, datoria care va fi refinanțată se va ridica la puțin peste 150 de miliarde de lei anul viitor, în creștere față de estimarea de 99 de miliarde din acest an, a spus Nanu.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

România, care își propune să reducă cel mai mare deficit bugetar din bloc după cheltuielile electorale semnificative, va reduce oferta brută de euroobligațiuni, va prefinanța nevoile de la începutul anului 2026 și va utiliza instrumente de datorie pentru a gestiona costurile datoriei publice.

„Suntem conștienți de riscul de refinanțare din 2026 cauzat de condițiile dificile de pe piață din prima parte a acestui an, când a trebuit să emitem titluri cu scadențe pe termen scurt în cantități destul de semnificative”, a declarat Nanu pentru Reuters într-un interviu telefonic.

 „Prin urmare, această prefinanțare parțială, precum și gestionarea pasivelor pe care am realizat-o în acest an prin intermediul transferurilor interne și licitațiilor de euroobligațiuni vor asigura că emisiunea brută de anul viitor se va apropia de cea din acest an.”

Trezoreria a majorat marți ținta de finanțare pentru acest an cu 10 miliarde de lei, până la 269 miliarde de lei, pentru a prefinanța necesarul de la începutul anului 2026. De asemenea, a schimbat euroobligațiunile care ajung la scadență în octombrie, ceea ce a redus rambursările datoriei externe pentru anul viitor la 3,5 miliarde de euro, de la 4,25 miliarde de euro inițial.

România intenționează să utilizeze o serie de surse de finanțare non-piață anul viitor pentru a reduce semnificativ emisiunea brută de euroobligațiuni la 10 miliarde de euro. În comparație, anul acesta a emis euroobligațiuni în valoare de aproximativ 16 miliarde de euro, devenind unul dintre cei mai mari emitenți de datorii din piețele emergente din lume.

Finanțarea non-piață include asigurarea a 6 miliarde de euro din fondurile UE pentru redresare și reziliență, precum și utilizarea noului mecanism de finanțare a apărării SAFE.

România intenționează, de asemenea, să obțină 1,5 miliarde de euro de la creditorii internaționali, precum Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și 3 miliarde de euro în plasamente private, în mare parte sub formă de împrumuturi, cu „unele structuri aflate deja în discuții avansate”, a spus Nanu.

Guvernul de coaliție largă a majorat unele impozite și a început să reducă cheltuielile statului, dar, având în vedere că mai multe măsuri trebuie aprobate, planul bugetar pentru 2026 ar putea fi amânat.

„Mai multe plasamente private planificate pentru ianuarie și prima euroobligațiune din 2026 vor depinde de adoptarea bugetului pentru anul viitor, care ar putea fi amânată până în ianuarie”, a spus Nanu.