Statul forțează companiile energetice să alimenteze bugetul, cu un cost ridicat: Hidroelectrica, rol vital în finanțarea bugetului, dar rata agresivă de plată a dividendelor poate compromite capacitatea companiei de a se dezvolta din profituri proprii

Statul român forțează companiile de stat, în special pe cele energetice să alimenteze bugetul cu o rată agresivă de plată a dividendelor, care de exemplu în cazul Hidroelectrica poate compromite capacitatea companiei de a se dezvolta din profituri proprii, după cum avertizează Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) într-un raport.

Profiturile companiilor de stat scad, dar presiunea fiscală crește

Datele privind performanța financiară a întreprinderilor publice din perioada 2022–2024 arată o evoluție îngrijorătoare: profitul net agregat al acestora a scăzut constant, de la 17,6 miliarde lei în 2022, la 15,6 miliarde lei în 2023, ajungând la doar 14,5 miliarde lei în 2024.

În ciuda acestei diminuări a profitabilității, statul a continuat să solicite sume mari sub formă de dividende și vărsăminte către buget, înregistrând chiar o creștere a acestora în 2023. În 2024, suma totală distribuită s-a redus la 5,8 miliarde lei, dar nu pentru că statul ar fi relaxat presiunea, ci pentru că profiturile s-au erodat, iar spațiul de distribuție s-a îngustat.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Această dinamică sugerează o politică fiscală orientată mai degrabă spre acoperirea nevoilor bugetului pe termen scurt, decât spre menținerea sănătății financiare a companiilor publice. AMEPIP avertizează că „menținerea unei astfel de politici poate afecta negativ, pe termen lung, stabilitatea financiară și capacitatea de reinvestire a acestor întreprinderi”.

Rata de plată a dividendelor: semnalul unei politici nesustenabile

Rata de plată a dividendelor – adică proporția din profit distribuită către acționari (în cazul de față, în principal statul) – a urmat aceeași traiectorie tensionată. Aceasta a crescut de la 46,4% în 2022, la 59,4% în 2023, pentru a coborî ușor la 49,8% în 2024.

Practic, în 2023 aproape două treimi din profitul net al companiilor de stat au fost virate la buget, în loc să fie reinvestite.

O asemenea rată de plată, într-un context de scădere a profitului, ridică riscuri semnificative:

• Reducerea capacității de investiție. Capitalul distribuit nu mai poate fi folosit pentru modernizări, extindere sau cercetare-dezvoltare. Companiile își pierd competitivitatea și rămân dependente de finanțări externe.

• Slăbirea stabilității financiare. Cu o bază de capital erodată, întreprinderile devin vulnerabile la fluctuații economice și la nevoi de investiții urgente.

• Semnal de avertizare pentru viitor. Când o companie cu profituri în scădere continuă să distribuie masiv dividende, mesajul implicit este că se sacrifică viitorul pentru prezent – pentru a acoperi deficitele statului.

Pe termen lung, această abordare diminuează capacitatea de autofinanțare și compromite sustenabilitatea economică a companiilor strategice. „În concluzie, datele reflectă o tendință accentuată de maximizare a distribuției profitului din întreprinderile publice, în pofida unei scăderi vizibile a profitabilității. Această abordare ridică preocupări serioase privind sustenabilitatea financiară pe termen lung a acestor companii, întrucât capacitatea lor de autofinanțare este considerabil diminuată”, arată AMEPIP.

Sectorul energetic – „sponsorul” bugetului de stat

Analiza structurii dividendelor arată că bugetul României este puternic dependent de companiile energetice.
Sectorul „Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat” generează 68,4% din toate dividendele plătite de întreprinderile publice. „Această cifră subliniază importanța critică a acestui sector pentru bugetul de stat, sugerând că performanța sa financiară are un impact direct și major asupra veniturilor publice”, arată AMEPIP.

Pe locurile următoare se află, la mare distanță,

• sectorul „Transport și depozitare” – 9,17%,

• și „Industria extractivă” – 7,89%.

Restul sectoarelor – prelucrare industrială, spectacole, intermedieri financiare – cumulează sub 20% din total.
Această concentrare a surselor de venit transformă sectorul energetic într-o coloană vertebrală fiscală, dar și într-un punct de vulnerabilitate major pentru bugetul de stat.

O eventuală scădere a performanței acestor companii, cauzată de volatilitatea prețurilor la energie, de schimbări de reglementare sau de întârzieri investiționale, s-ar putea traduce rapid într-o gaură bugetară semnificativă.

„Analiza datelor evidențiază un risc de concentrare. Dependența masivă a bugetului de stat de profiturile și dividendele generate de sectorul energetic public poate fi o vulnerabilitate. Orice scădere a performanței acestui sector, cauzată de fluctuații ale prețurilor la energie, schimbări de reglementare sau probleme operaționale, ar putea avea un efect negativ imediat și substanțial asupra veniturilor publice. În concluzie, structura dividendelor demonstrează o dependență critică a bugetului de stat de profiturile sectorului energetic, alte sectoare având un rol mult mai mic”, arată AMEPIP.

Top 10 companii de stat: Hidroelectrica domină, dar plătește scump

În 2024, primele 10 întreprinderi publice au generat 79,5% din profitul total al tuturor companiilor de stat și au virat peste 92% din dividendele totale către bugetul de stat.

În fruntea clasamentului se află:

1. Hidroelectrica – profit net de 4,07 miliarde lei, din care a virat 2,91 miliarde lei ca dividende (aproape 54% din totalul dividendelor plătite de top 10);

2. Nuclearelectrica – profit net de 1,7 miliarde lei, dividende de 605 milioane lei;

3. Romgaz – profit net de 3,09 miliarde lei, dividende de 380 milioane lei.

Cele trei companii cumulează peste 8,8 miliarde lei profit – adică 77% din profitul top 10 – și contribuie cu aproximativ 73% din dividendele totale virate.

„Analiza detaliată a top 10 companii arată că venitul din dividende al statului este extrem de concentrat și dependent de performanța a două sau trei companii energetice. În special, Hidroelectrica S.A. joacă un rol vital în finanțarea bugetului, însă la un cost ridicat: o rată de plată a dividendelor agresivă, care poate compromite capacitatea companiei de a se dezvolta din profituri proprii”, avertizează AMEPIP.

Această concentrare masivă subliniază dependența bugetului de stat de performanța câtorva companii energetice, dintre care Hidroelectrica are cel mai mare impact.

Hidroelectrica: motor al economiei sau victimă a politicii de dividende?

Hidroelectrica, considerată cea mai profitabilă companie de stat și una dintre puținele listate la Bursa de Valori București, a devenit un pilon esențial al veniturilor statului.

Însă succesul său financiar este, paradoxal, și o sursă de vulnerabilitate.

Statul extrage o parte disproporționată din profitul companiei – peste 70% din câștigurile anuale – sub formă de dividende. Această rată de plată a dividendelor agresivă limitează capacitatea Hidroelectrica de a se dezvolta din profituri proprii, exact într-un moment în care tranziția energetică și investițiile în infrastructură hidro, modernizare și digitalizare ar necesita resurse semnificative.

Astfel, compania este forțată să aleagă între a finanța bugetul public și a investi în viitorul propriu – o dilemă care, dacă persistă, poate afecta nu doar Hidroelectrica, ci și securitatea energetică a României.