Studiu: Există o decuplare între finanțarea spitalelor și activitatea medicală efectivă. Din bugetul Fondului de Asigurări de Sănătate, transferurile pentru majorările salariale aproape egalează plățile pentru servicii/ Spitalele publice, de peste 2 ori mai bine remunerate decât cele private

Un studiu arată că există o decuplare între finanțare spitalelor și activitatea medicală efectivă, dacă luăm în considerare că, din bugetul Fondului Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS), transferurile pentru majorările salariale aproape egalează plățile pentru servicii. Totodată, spitalele publice sunt de peste 2 ori mai bine remunerate decât cele private, arată studiul „Analiza performanței economice și operaționale în sistemul de sănătate”, realizat de Academia de Studii Economice din București și rețeaua de sănătate privată Regina Maria.

Datele arată:

• Circa 46% din bugetul FNUASS (69 mld. lei) a fost alocat spitalelor, dintre care 94% au mers către spitalele publice. Transferurile pentru majorările salariale (15,5 mld. lei) aproape egalează plățile pentru servicii (16 mld. lei), ceea ce indică o decuplare între finanțare și activitatea medicală efectivă.
• Sistemul este puternic centrat pe spitalizare continuă, în detrimentul îngrijirii ambulatorii, a spitalizării de zi și a îngrijirii de lungă durată.
• Finanțare rigidă: formula de alocare a bugetelor plafonează artificial gradul de ocupare și penalizează spitalele performante, stimulând totodată o supracontractare: spitalele mențin paturi neutilizate pentru a nu pierde finanțarea.
• În 2023, CNAS a contractat 116.947 paturi pentru spitalizare continuă, dar fără o analiză a utilizării reale sau a performanței. Spitalele private au acces limitat la spitalizare continuă (doar 5,1% din paturi).
• Numărul de cazuri de spitalizări continue 2024: reducerea numărului total de cazuri cu 7,4% față de 2019, din care scădere cu 9,3% în spitale publice și majorare cu 34,9% a numărului de cazuri din spitalele private.
• În 2024, 50% dintre pacienții internați în București proveneau din alte județe, ceea ce indică o presiune majoră asupra centrelor universitare.

„Aproape două treimi din cheltuielile de personal ale spitalelor publice sunt asigurate de influențele salariale. Prima problemă pe care o generează acest lucru este aceea că spitalul tinde să își asigure cheltuielile de personal și, prin urmare, cel mai mare cost al funcționării sale, cam între 70 și 80% din cheltuielile unui spital sunt constituite din cheltuieli de personal. Că are pacienți sau nu are pacienți, el își va asigura cheltuiala de personal. Cu cheltuielile de personal asigurate, spitalul nu are motivație să se adapteze la niște procese care sunt importante pentru țară, în primul rând, la obiectivele Ministerului Sănătății și ale Casei de Asigurări de Sănătate. La nivel local, cererea de servicii s-ar putea să nu fie suficientă într-un spital care este în mare măsură deja finanțat. Drept urmare, concurența dintre spitalele private și cele publice despre care domnul ministru menționa că fac parte dintr-un tot unitar nu este chiar loială sau echitabilă. Pentru același serviciu, un spital public primește de 2,3 până la 4 ori mai mult decât un spital privat. Consecința a fost că spitalele private au început să perceapă contribuții personale de la pacienți. Astfel, un pacient asigurat care merge pentru același serviciu, fie la un spital public, fie la unul privat, are de suportat un efort financiar diferit”, spune Radu Comșa, consultant în politici de sănătate.

Spitalele publice sunt de peste 2 ori mai bine remunerate din FNUASS decât cele private pentru aceleași servicii prestate, relevă studiul. Potrivit acestuia, mecanismele actuale de finanțare a serviciilor spitalicești au două deficiențe majore: pe de o parte, tarifele pe servicii sunt subdimensionate și nu acoperă costurile furnizorilor, iar pe de altă parte, metodele pentru acoperirea diferenței dintre costuri și tarif conduc la ineficiență, diminuarea motivației spitalelor publice de a-și optimiza funcționarea, inechitate între furnizori și față de asigurați și periclitarea sustenabilității bugetare a FNUASS.

Studiul de caz publicat în cadrul raportului, care analizează comparativ tratamentul chirurgical al herniei inghinale în România între spitalele private și cele publice, arată, de exemplu, că în spitalele private, abordul laparoscopic este utilizat într-o proporție mult mai mare, reprezentând 54,7% din totalul intervențiilor pentru hernii inghinale, comparativ cu doar 14,6% în spitalele publice.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

În spitalele private, pacienții sunt operați aproape imediat după internare, iar durata postoperatorie este semnificativ mai scurtă, ceea ce reduce considerabil timpul total petrecut în spital. În schimb, în sistemul public, pacienții sunt operați, în medie, la 1,30 zile după internare, ceea ce prelungește spitalizarea.

„Eu cred că e un moment bun să discutăm despre un singur sistem de sănătate, în care cele două componente, privat și public, își dau mâna și construiesc un parteneriat important pentru sănătatea oamenilor. Primul parteneriat de acest gen va fi finanțat începând din această toamnă și se va concentra în special pe zona de screening, în care atât infrastructura din unitățile private, cât și infrastructura din unitățile publice va fi folosită la maximum, pentru a putea ajuta cât mai mulți pacienți cu diagnostice precoce”, spune Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății din România.

De asemenea, perioada de recuperare postoperatorie este mult mai lungă în spitalele publice (3,51 zile, comparativ cu 1,62 zile în privat), tendința indicând faptul că spitalele publice mențin pacienții internați pentru o perioadă mai lungă, fie din motive administrative, fie dintr-o abordare mai conservatoare privind externarea.

Studiul a continuat seria de cercetări inițiate de ASE la cererea Rețelei de Sănătate Regina Maria, în linia studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”.

„Suntem parte activă din sistemul național de sănătate și parteneri ai autorităților, iar din această perspectivă, încurajăm dialogul deschis bazat pe cifre și analize pertinente. Studiile desfășurate de Academia de Studii Economice din București reprezintă puncte de plecare esențiale pentru o conversație transparentă, onestă, care să conducă la cele mai bune soluții pentru un sistem medical solid, sănătos și care răspunde cu adevărat nevoilor pacientului din România”, a afirmat Fady Chreih, CEO Regina Maria.