Foto: Pexels
Vor fi necesare măsuri urgente referitoare la politicile care trebuie puse în aplicare pentru a garanta îndeplinirea misiunii Comisiei Europene de a avea 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2030, arată un studiu Vodafone. Între acestea se numără o finanțare adecvată, crearea de grupuri de lucru și asigurarea unei conectivități de înaltă calitate.
În cadrul unui studiu derulat în 10 țări europene, inclusiv România, comandat de Vodafone și realizat de Opinion Matters – „Pregătiți pentru orașele viitorului: Cum poate accelera tehnologia schimbarea de durată (Fit for the Future Cities: How technology can accelerate sustainable change)”, au fost chestionați 550 de experți în tehnologie și inovație pentru orașe, pentru a identifica rata de adopție a soluțiilor pentru orașe inteligente, oportunitățile și blocajele.
Studiul indică un nivel crescut de sprijin pentru dezvoltarea orașelor inteligente în Europa:
- 75% dintre românii chestionați au spus că țara lor și-a început deja parcursul de transformare digitală către orașe inteligente;
- 60% au considerat că soluțiile de tip smart city sunt apreciate de autoritățile locale din România;
- 7 din 10 orașe europene analizate intenționează să investească în soluții inteligente în viitor, mai mult de jumătate (52%) plănuind să cheltuiască între 2-10 milioane de euro în următorii trei ani.
Chiar dacă cele 10 țări se află în faze diferite de implementare a planurilor referitoare la orașele inteligente, experții au evidențiat o „fragmentare a responsabilităților”. Aceasta înseamnă că depășirea obstacolelor necesită adesea intervenții la diferite niveluri administrativ-teritoriale și depășirea provocării unei coordonări complexe multi-organizaționale între consiliile locale, guverne și organisme interguvernamentale, precum Uniunea Europeană.
Experții au considerat că principalele bariere în calea implementării orașelor inteligente includ:
- lipsa de fonduri;
- legislația;
- infrastructura;
- problemele legate de confidențialitate și siguranță;
- complexitatea procedurilor de achiziție;
- lipsa strategiei și a competențelor digitale.
Joakim Reiter, Chief External Affairs Officer al Vodafone Group, a declarat: „Orașele inteligente joacă un rol esențial în Europa, având capacitatea de a se adapta celor mai mari provocări ale vremurilor noastre, cum ar fi criza energetică în curs. În contextul în care trei sferturi dintre cetățenii UE trăiesc în orașe, orașele reprezentând 78% din consumul de energie din lume, trebuie să investim în soluții digitale capabile să reducă consumul general de energie și dependența de sursele bazate pe combustibili fosili. Dacă toate părțile interesate din sectoarele public și privat se pot alia pentru a prioritiza dezvoltarea de tehnologii inovatoare, a infrastructurii adecvate și a competențelor digitale, putem face față provocărilor Europei în materie de mobilitate, digitalizare și eficiență energetică.”
Vinod Kumar, Chief Executive Officer, Vodafone Business, a declarat: „Vodafone are parteneriate cu autoritățile municipale din UE unde soluțiile companiei sunt deja utilizate, precum contorizarea inteligentă pentru monitorizarea consumului de energie și SIM-urile folosite pentru a ajuta șoferii din serviciile publice de transport să reducă costurile de combustibil și emisiile, schimbând modul în care conduc. Acum, mai mult ca niciodată, în contextul crizei energiei și al creșterii cheltuielilor zilnice, factorii de decizie nu ar trebui să aștepte „momentul ideal” sau „soluția perfectă”. Ar trebui să înceapă procesul de digitalizare astăzi, chiar dacă presupune pași mici. Acum este momentul și Vodafone este pregătită să ajute guvernele și societatea să abordeze aceste provocări pe termen imediat, mediu și lung.”
Raportul identifică cinci stadii de adopție a orașelor inteligente, în România acestea încadrându-se în aceeași proporție (35%) în categoriile „New Explorer” și „Pathfinder”. „New Explorer” se referă la orașele care încep să-și alinieze prioritățile politice la progresele digitale. Prin urmare, sunt dornice să își înceapă parcursul și să adopte soluții inteligente. „Pathfinder” se referă la orașele care au implementat deja câteva soluții tehnologice, dar nu au o strategie clară și sunt marcate de anumite dezechilibre între clustere. Dintre orașele românești luate în calcul pentru analiză niciunul nu a fost considerat „Front-Runner”, categorie care include orașele mature tehnologic, dornice să investească în soluții inovatoare.
Potrivit rezultatelor DESI, România se situează pe ultimul loc la indicatorii referitori la serviciile publice digitale și la competențele digitale. Acestea sunt cele două componente importante pentru a sprijini adoptarea și promovarea soluțiilor pentru orașe inteligente.