SURSE Ministerul Dezvoltării a rămas fără bani pentru plata investițiilor pe 2023 pentru proiectele din Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social / Cazinoul din Constanța, printre proiectele afectate

G4Media nov. 10, 2023 0 comentarii
reabilitare cazino reabilitat, constanta, faleza, monument istoric (1)

Ministerul Dezvoltării a epuizat banii pentru acest an pentru proiectele din Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, se arată într-un document al Companiei Naționale de Investiții (CNI) consultat de G4Media.ro.

Este vorba despre o adresă pe care CNI, companie din subordinea Ministerului Dezvoltării, a trimis-o către Aedificia Carpați, care reabilitează Cazinoul din Constanța. În acest document, CNI a fost înștiințată printr-o adresă de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei „cu privire la epuizarea creditelor bugetare disponibile în anul în curs pentru derularea Programului naţional de construcţii de interes public sau social”.

În adresă, CNI invocă Ordonanța 90 privind reducerea cheltuielilor bugetare și cere firmei Aedificia Carpați să amâne plata facturilor, spunând că Ministerul Dezvoltării a rămas fără bani pentru acest an.

Informația a fost făcută publică prima dată de  deputatul constănțean Bogdan Bola, pe pagina de Facebook, care anunța că ”(…) Guvernul nu mai are bani pentru plata facturilor pe anul acesta” și că a cerut firmei ”ca într-un film prost, să lucreze pe datorie sau pe caiet”.

Ce este Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social:

Prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social se urmărește realizarea de investiții menite să asigure dezvoltarea economică și socială a țării prin crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea economiei pe plan local și îmbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor, se arată pe site-ul Ministerului Dezvoltării.

În implementarea obiectivelor de investiții se au în vedere solicitările primite de la autoritățile publice locale și de la alți potențiali beneficiari în vederea corelării acestor investiții cu necesitățile din teritoriu.

Principalele domenii în care CNI implementează investiții:

  • Sport de masă sau de performanță (subprogramele săli de sport, bazine de înot și complexuri sportive, patinoare)
  • Cultură și învățământ (subprogramele așezăminte culturale, instituții de învățământ superior de stat, săli de cinema)
  • Social (subprogramele unități sanitare în mediul urban, lucrări în primă urgență)
  • Justiție (obiectivele realizate în baza celor două memorandumuri încheiate între Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Public și Ministerul Justiției, respectiv Serviciul Român de Informații)

Sursele de finanţare ale programului:

  • bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie;
  • bugetul local al unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare;
  • fonduri rambursabile contractate sau garantate;
  • veniturile proprii ale beneficiarilor instituţii publice finanţate integral din venituri proprii;
  • venituri proprii;
  • donaţii şi sponsorizări ale persoanelor fizice sau juridice, române sau străine;
  • alte surse legal constituite.

Cum justifică CNI lipsa banilor pentru lucrările la cazinoul din Constanța și ce spune firma care reabilitează monumentul

”Având în vedere (…) adresa emisă de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei nr. 186071/30.10.2023, înregistrată la C.N.I.-S.A. sub nr. 68545/02.11.2023, prin care C.N.I. a fost înştiiţată cu privire la epuizarea creditelor bugetare disponibile în anul în curs pentru derularea Programului naţional de construcţii de interes public sau social, ce cuprind inclusiv costurile necesare realizării obiectivului de investiţii din referinţă (…)”, se arată în documentele consultate de G4Media.

Adresa CNI, care este semnată de directorul general Irina Manuela Pătrășcoiu, care cere societății Aedificia Carpați să accepte o amânare de plată de 30 de zile pentru lucrările de reabilitare care sunt în desfășurare la Cazinoul din Constanța încă din ianuarie 2020:

”(…) vă rugăm să ne transmiteţi acordul dumneavoastră, în termen de doua zile de la data primirii prezentei adrese, cu privire la suplimentarea termenului de emitere a certificatului de plată cu 30 de zile, faţă de termenul contractual de 30 de zile de la primirea situaţiilor de lucrări prevăzut la subclauza 50.3, atât pentru situaţiile de lucrări deja transmise, cât şi pentru cele ce urmează a fi înaintate până la data de 31.12.2023.”

În răspunsul lor, reprezentanții Aedificia Carpați au transmis că nu sunt de acord cu amânarea de plată și au explicat faptul că șantierul se va bloca pentru că forța de muncă, greu de găsit în România (pictori, tâmplari de finețe, vitraliști etc) va abandona proiectul în lipsa banilor:

  • ”Durata de execuţie rămasă pana la finalizarea contractelor – Iulie 2024 – termen făcut public chiar de cate autorităţi, guvernanţi, mass-media, care credem ca nu este bine sa fie prelungit pe o perioada greu de estimat daca la lucrările la aceasta data intra in
  • Lucrările ramase de executat au un mare consum de manopera, necesitând forţa de munca super calificata ( ipsosari, pictori, tâmplari de fineţe, pietrari, vitralişti, etc),forţa de munca greu de găsit în Remania.
  • Valoarea lucrărilor realizate pana la finalul lunii octombrie pentru care nu este solicitat certificat de plata si nu sunt facturate este de aproximativ 25 milioane lei cu TVA, la care se adaugă suma de 423.734,23 lei ( lucrări executate si facturate pe contractul 531 din 20.12.2019 ) si 2.501.747,35 lei ( proiectare facturata pe contractul 804 din 11.08/2023 ) , in total : 30.925.481,58 lei.
  • Daca aceasta suma nu va fi plătită la final de noiembrie ne va fi imposibil sa mai ţinem şantierul in funcţiune din lipsa posibilităţilor de a plăti forţa de munca si toate resursele angajate prin contracte ferme cu furnizorii. Am risca solicitări de insolventa din partea furnizorilor ceea ce ar echivala cu întreruperea totala a lucrărilor.
  • Avem contracte de cazare si masa in Constanta pe care oricum ar trebui sa le respectam chiar daca ne părăseşte forţa de munca.
  • Pentru a finaliza aceste contracte sunt necesare resurse cu durata mare de execuţie pentru care trebuie sa plătim avansuri mari : candelabre/ lămpi (durata execuţie 7 luni), tâmplării exterioare si interioare, pardoseli decorative din marmure colorate, echipamente, etc”, se arată în adresa companiei către CNI.

Aedificia Carpați mai vorbește despre ”anul politic” 2024, cu patru rânduri de alegeri, inclusiv alegeri în care s-a angajat să finalizeze reabilitarea emblemei Constanței:

”Prin adresele dumneavoastră ne solicitaţi sa acceptam sa nu încasam nimic pana la final de ianuarie 2024, nici pentru lucrări executate, nici pe ce s-ar executa pana atunci. Am fi in imposibilitatea de a finaliza aceste contracte din cauza pierderii specialiştilor si nerespectării contractelor cu furnizorii. Ne-am angajat sa finalizam acest contract in anul „politic” 2024, făcând eforturi foarte mari organizatorice, tehnice si financiare, mizând pe ipoteza unui flux financiar cu intrări de lichidităţi la 30 de zile, aşa cum este prevăzut si in contractele perfectate cu dumneavoastră”, se arată în răspundul Aedificia Carpați către CNI, consultat de G4Media.

Societatea cere CNI să transmită un memorandum Guvernului pentru a primi banii la timp:

”Având in vedere ca restaurarea Cazinoului din Constanta este cea mai importanta investiţie in domeniul restaurării monumentelor istorice din Remania importanta chiar si pentru politic, termenul scurt contractat – Iulie 2024, comunicat in mass media si publicului larg, posibilitatea degradării imaginii publice a celor implicaţi in realizarea acestui obiectiv de importanta deosebită, va rugam ca in baza prevederilor de la art. 2 alin (6) din ordonanta 90/27.10.2023 sa solicitaţi GUVERNULUI prin MEMORANDUM, asigurarea finanţării fluente a acestei investiţii, articol introdus in ordonanţă pentru obiective de importanta Cazinoului Constanta”.

G4Media a consultat adresele dintre CNI și Aedificia Carpați și a transmis solicitări pentru puncte de vedere la Ministerul Dezvoltării, ministrul Adrian Veștea, CNI, Aedificia Carpați și Petre Badea, persoana care deține societatea care reabilitează monumentul istoric din Constanța. În momentul în care vom primi răspunsurile, le vom publica.

Context

G4Media a scris constant despre reabilitarea Cazinoului din Constanța. Lucrările de restaurare a Cazinoului din Constanța erau finalizate în proporție de 67% în luna mai, conform Companiei Naționale de Investiții la solicitarea Info Sud-Est. Noul termen de finalizare a lucrărilor era preconizat la sfârșitul lunii martie 2024, cu un an mai târziu față de termenul inițial înaintat.

Valoarea totală a lucrărilor a ajuns la peste 236 de milioane de lei (inclusiv TVA), după aprobarea noilor indicatori tehnico-economici, față de valoarea inițială care ajungea la aproximativ 90 de milioane de lei, potrivit site-ului CNI.

Monumentul istoric de categoria A a intrat în renovări la începutul anului 2020, după aproape un deceniu de tergiversări birocratice. Info Sud-Est a scris, în august, că firma care a câștigat licitația a descoperit, în timpul decopertării, că structura Cazinoului este mult mai afectată decât se credea inițial.

Proiectanții nu au putut anticipa gradul de degradare a structurii pentru că asta ar fi presupus să decoperteze în întregime bucăți mari din monument înainte de începerea propriu-zisă a lucrărilor.

Restaurarea Cazinoului din Constanța, clădire-simbol lăsată în paragină de 30 de ani, este realizată de asocierea Aedificia Carpați – Remon Proiect – Profesiona Construct Proiectare și Tehnoinstal, potrivit rezultatului licitației organizate de Compania Națională de Investiții.

Licitația a fost lansată de Compania Națională de Investiții pe platforma de achiziții publice la data de 23 mai 2019, iar la 15 ianuarie 2020 au început lucrările propriu-zise.

Saga reabilitării monumentului lăsat în paragină după Revoluție, care urma să ajungă la ”ruși, turci sau arabi bogați”

În anul 2000, Primăria Constanța prelua Cazinoul de la societatea de stat Litoral SA și încerca să găsească soluții pentru restaurarea monumentului istoric care deja era degradat, ultima reabilitare fiind realizată în anul 1986. S-au încercat mai multe variante. Prima dată s-a ales varianta concesiunii pe 49 de ani, cu obligația noilor proprietari de a investi în reabilitarea monumentului istoric.

O firmă israeliană a preluat contractul, însă, după trei ani, fără să facă nicio investiție, l-a întrerupt. Apoi, în spațiul public constănțean fostul primar Radu Mazăre a testat în spațiul public chiar vânzarea monumentului istoric, către “ruși, turci sau arabi bogați”. Societatea a protestat.

Cazinoul a intrat, începând cu anul 2011, într-un joc de ping-pong între Primărie și Ministerul Dezvoltării. În 2015 s-au alocat, pentru prima dată, banii pentru restaurarea monumentului – 8,5 milioane de euro, iar demersurile juridice au început. Timp de trei ani au fost anulate tot atâtea licitații, după ce mai multe contestații ale firmelor participante au fost acceptate de instanțe sau de CNSC.

În 2018, după anularea celei de-a treia licitații, la Constanța a venit o echipă de experți din partea Europa Nostra și a Institutului Băncii Europene de Investiții, după ce Cazinoul a intrat pe lista celor mai periclitate 7 situri din Europa (7 Most Endangered), la nominalizarea Asociației Arche. Programul identifică situri istorice valoroase dar vulnerabile și contribuie la crearea de strategii necesare salvării lui.

După vizita din vara lui 2018, experții au alcătuit un raport tehnic în care au arătau deficiențele proiectului de restaurare, au criticat acordul superficial dintre Primărie și CNI, dar, poate și mai important, au arătat că suma de 8,5 milioane de euro pusă la bătaie de CNI este mult prea mică, pentru restaurarea Cazinoului fiind nevoie de cel puțin 13 milioane de euro. Publicarea raportului a fost primul moment în care anularea licitațiilor anterioare a fost văzută cu ochi buni, pentru că o restaurare în acele condiții ar fi fost un fiasco.

După acel moment a început o perioadă efervescentă de dezbateri publice, întâlniri între autorități, experți și societatea civilă. S-a refăcut documentația de reabilitare, s-a ajustat suma și CNI a lansat cea de-a patra licitație, care a fost adjudecată de o asociere de firme în frunte cu Aedificia Carpați. Rezultatul a fost contestat, dar demersul a fost respins, iar constructorii au început lucrările.

Cine reabilitează Cazinoul

Aedificia Carpați, o societate înființată în 1992 în urma reorganizării Trustului Carpați. Aedificia Carpați este specializată în reabilitarea și restaurarea clădirilor care sunt monumente istorice.

Înainte de 1990, Trustul Carpați, predecesorul Aedificia, a restaurat Palatul Cotroceni, Palatul Parlamentului, Sala Palatului, Palatul Foișor și Cazinoul din Sinaia, Palatul Olănești, Palatul Snagov ș.a.

După privatizare, noua Aedificia Carpați a restaurat Ateneul Român, Banca Națională a României, Teatrul Național, Opera Națională, Muzeul Țăranului Român, Patriarhia, Universitatea Națională de Arhitectură și alte universități și instituții importante.

Dintre edificiile civile și industriale, Aedificia Carpați a restaurat Biblioteca Națională, Guvernul României, Teatrul Național de Operetă, Hotel Hilton București, Hotelul și sediul Federației Române de Fotbal, Institutul Național pentru Fizica Pământului, Universitatea Politehnică București, Fabrica de Bere Tuborg, Teatrul Național de Operetă ș.a. Aedificia Carpați este condusă de omul de afaceri Petre Badea.

sursa foto: Info Sud-Est/ Adrian Anton

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *