Tablou în piața muncii: România a încheiat anul 2024 cu 5,75 milioane de salariați, cu peste 75.000 mai mulți decât în anul precedent/ Salariul mediu net lunar s-a apropiat de pragul de 5.000 de lei

Câştigul salarial mediu brut lunar în anul 2024 a fost 8061 lei, mai mare cu 14,5% (+1019 lei) față de anul precedent, arată datele Institutului Național de Statistică, care a publicat joi un raport privind piața muncii în anul precedent. Câştigul salarial mediu net lunar a fost 4959 lei, în creștere cu 12,4% (+547 lei) comparativ cu anul 2023. Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2024, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în informaţii şi comunicaţii (+90,1%), intermedieri financiare şi asigurări (+63,6%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă administraţie şi aer condiţionat (+58,0%), publică (+45,2%), industria extractivă (+38,9%).

Cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu net lunar comparativ cu valoarea medie pe economie s-au înregistrat în următoarele activități economice: hoteluri şi restaurante (-40,8%), alte activităţi de servicii (-34,7%), tranzacţii imobiliare (-25,4%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-19,9%), respectiv activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-19,3%).

Pentru anul 2024, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 248,9% faţă de anul 1990, mai mare cu 15,1 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Salariații femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 3,6% mai puţin decât salariații bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 7907 lei (faţă de 8201 lei al salariaților bărbaţi). În expresie netă, salariații femei au câştigat cu 5,4%, respectiv cu 275 lei/lună mai puţin decât salariații bărbaţi (4815 lei câştigul salarial mediu net al salariaților femei, faţă de 5090 lei al salariaților bărbaţi). Salariații bărbaţi au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (39,4%), industria prelucrătoare (21,2%), informaţii şi comunicaţii (17,2%), alte activităţi de servicii (16,2%), respectiv în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (13,8%).

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2024 s-a situat sub media pe economie în 36 judeţe. Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Teleorman (3822 lei, cu 22,9% mai puţin decât media pe economie), Vâlcea (3881 lei, cu 21,7% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (3890 lei, cu 21,6% mai puţin decât media pe economie), respectiv Covasna (3896 lei, cu 21,4% mai puţin decât media pe economie).

La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (6730 lei, cu 35,7% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (5921 lei, cu 19,4% peste media pe economie), Timiş (5508 lei, cu 11,1% peste media pe economie), Iași (5098 lei, cu 2,8% peste media pe economie), Ilfov (5060 lei, cu 2,0% peste media pe economie) și Braşov (5019 lei, cu 1,2% peste media pe economie). Costul mediu lunar al forţei de muncă Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2024 a fost 8439 lei/salariat, mai mult cu 14,4% comparativ cu anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut în toate activităţile economice comparativ cu anul precedent, cu excepţia industriei extractive, unde s-a înregistrat o scădere cu 4,7%. Cele mai importante creșteri ale costului mediu lunar s-au regăsit în învăţământi) (+24,1%), construcţii (+19,2%), distribuţia gestionarea deşeurilor, apei, salubritate, activităţi de decontaminare (+16,0%), alte activităţi de servicii (+15,6%), respectiv în industria prelucrătoare şi hoteluri şi restaurante (+15,0% pentru fiecare în parte).

INS arată că, în vederea sprijinirii unităților economicosociale, au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de şomaj tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), respectiv pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferenţe moderate pe activități economice.

Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul statului s-au regăsit în industria prelucrătoare, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, construcţii, comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv hoteluri și restaurante. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+86,2%), intermedieri financiare şi asigurări (+67,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+65,0%), industria extractivă (+24,9%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+20,4%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-41,5%), alte activităţi de servicii (-34,6%), agricultură, silvicultură și pescuit (-24,8%), tranzacții imobiliare (-23,7%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,0%). Numărul mediu al salariaţilor În anul 2024, numărul mediu al salariaţilor a fost 5453,2 mii persoane. Numărul mediu al salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2024 cu 88,2 mii persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a extinderii activității anumitor unităţi economico-sociale. Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,4% din totalul salariaţilor (respectiv 2860,1 mii persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 69,8 mii persoane.

Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terţiar (64,6%) (44,3% în servicii comerciale, iar 20,3% în servicii sociale). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 33,0% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi pescuit) doar 2,4%. Activităţile din construcţii şi industria extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariații bărbaţi și au reprezentat 86,6%, respectiv 83,8% din totalul salariaţilor acestor activități economice.

Principalele activităţi economice ȋn care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate şi asistență socială (80,1%), învățământ (73,1%), intermedieri financiare şi asigurări (70,4%), hoteluri şi restaurante (60,5%), administrație publică (60,2%), respectiv activități de spectacole, culturale şi recreative (59,2%).

În ce domenii a crescut numărul de angajați

Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+16,5 mii persoane), activități de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+13,3 mii persoane), sănătate şi asistență socială (+12,3 mii persoane), învăţământ (+10,8 mii persoane), construcții (+8,6 mii persoane), hoteluri și restaurante (+7,1 mii persoane), informații şi comunicații (+6,9 mii persoane), activități profesionale, științifice şi tehnice (+6,1 mii persoane), respectiv în transport și depozitare (+5,8 mii persoane). La polul opus, scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au observat doar în industria prelucrătoare (-7,1 mii persoane), administrația publică (-1,6 mii persoane) și în industria extractivă (-0,3 mii persoane).

Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2024

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2024 a fost 5753,0 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o creștere cu 75,6 mii persoane, din care 68,2 mii persoane au fost salariaţi bărbaţi. În profil teritorial, efectivul salariaţilor a înregistrat creșteri faţă de sfârşitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost ȋn regiunile București-Ilfov cu 26,2 mii persoane, Nord-Est cu 12,3 mii persoane, Sud-Muntenia cu 8,9 mii persoane, Sud-Vest Oltenia cu 8,7 mii persoane, respectiv Nord-Vest cu 8,6 mii persoane.

Cum arată harta regiunilor

În regiunea Bucureşti-Ilfov s-au concentrat 22,7% din salariaţii din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,8%), respectiv Centru (12,6%). Regiunile de dezvoltare în care activităţile din sectorul primar (agricultură, silvicultură și pescuit) au depășit ponderea la nivel național (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (3,8%), Sud-Est (3,6%), Sud-Vest Oltenia (3,2%), Nord-Est (3,1%), Vest (2,8%), respectiv Centru (2,5%). Regiunile de dezvoltare ȋn care s-a concentrat o proporţie a salariaţilor din sectorul industriei şi construcţiilor mai mare decât ponderea la nivel național (32,7%) au fost: Centru (39,4%), SudMuntenia (37,6%), Vest (37,4%), Nord-Vest (37,2%), Sud-Vest Oltenia (35,2%), respectiv Sud-Est (32,9%).

Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea Bucureşti-Ilfov (62,2% faţă de 44,9% ponderea la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,3% faţă de 20,0% ponderea la nivel național). La sfârşitul anului 2024 efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (77,1%) şi a înregistrat o creștere cu 1,8% comparativ cu anul precedent.