Tanczos Barna: pentru a se încadra în deficit, România are în continuare nevoie de absorbția fondurilor europene / Marcel Boloş renegociază cu Comisia Europeană atât investiţiile, cât şi scadenţele la unele reforme

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, afirmă că pentru a se încadra în deficitul stabilit, România are în continuare nevoie de absorbtia fondurilor europene. Potrivit oficialului, Guvernul şi-a asumat implementarea reformelor, iar sumele vor fi deblocate. În acelaşi timp, anunţă Tanczos Barna, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, este în discuţii cu Comisia Europeană pentru a renegocia atât investiţiile, cât şi scadenţele la unele reforme, aşa încât la mijlocul anului 2026 România să poată închide PNRR-ul în condiţii cât mai bune, transmite News.ro.

„Avem pe PNRR o creştere faţă de 2024 de peste 200%, dar s-a pornit de jos, deci anul trecut nu s-au cheltuit foarte mulţi bani pe PNRR, însă începem să avem proiecte mature, iar Ministerul Finanţelor sprijină toate ministerele şi toate instituţiile care cheltuie bani din fonduri europene şi PNRR. Măsurile au fost luate, cele care nu au fost acceptate de comisie pentru că, de exemplu, au fost respise de Curtea Constituţională, vor fi reaşezate. Guvernul şi-a asumat să implementeze acele reforme şi reformele vor fi implementate, iar sumele vor fi deblocate”, a declarat, joi, la Digi 24, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna.

Potrivit acestuia, în acelaşi timp, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, este în negocieri cu Comisia Europeană.

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

„Domnul Boloş renegociază atât investiţiile, cât şi scadenţele la unele reforme„ astfel încât la sfârşitul anului sau, practic, la mijlocul anului 2026, să putem închide PNRR-ul în condiţii cât mai bune”, a spus Tanczos.

Întrebat dacă România va reuşi acest lucru, mai ales în cazul spitalelor regionale promise, cu termene precise, realizate cu fonduri din PNRR, ministrul Finanţelor a răspuns că renegocierea PNRR înseamnă „exact acest lucru”.

„Acele spitale care pot fi terminate rămân în PNRR, cele care nu vor fi terminate prin PNRR vor fi terminate din BEI, cele care nu vor fi terminate prin BEI, din împrumut, vor fi terminate din fondurile naţionale, spitalele rămân, cele care au fost începute vor fi finalizate, iar acele investiţii care sunt scoase, de exemplu, de la Ministerul Sănătăţii vor fi înlocuite pe investiţii din mediul rural, unde se construiesc şcoli, apă-canalizare, alte investiţii asumate şi acceptate în PNRR sau autostrăzi ori alte investiţii care înlocuiesc unele care au pornit mai greu. Tocmai acesta este scopul şi rolul renegocierii astfel încât să nu se piardă proiectul”, a afirmat ministrul finanţelor.

Acesta a spus că, practic, este vorba despre o înlocuire de proiecte.

„Înlocuim proiectele care sunt în curs de execuţie, dar poate nu se finalizează până în august – septembrie 2026, cu proiecte care sunt, de asemenea, de tip PNRR, adică investiţii verzi, investiţii în digitalizare, investiţii în infrastructura de învăţământ, în infrastructura rutieră, în infrastructura locală, iar acelea înlocuiesc proiectele care au pornit mai greu”, a punctat ministrul.