Temeri legate de amenințarea rusă la adresa infrastructurii energetice a Norvegiei

equinor, gaze, Norvegia Foto: Equinor.com

În mod normal, lucrătorii norvegieni din domeniul petrolului și gazelor naturale nu văd nimic mai amenințător decât valurile Mării Nordului izbindu-se de picioarele de oțel ale platformelor lor offshore. Dar, în ultima vreme, au observat o priveliște mai îngrijorătoare: drone neidentificate care zumzăie pe cerul de deasupra lor, scrie Associated Press.

Având în vedere că Norvegia a înlocuit Rusia ca principală sursă de gaze naturale a Europei, experții militari suspectează că avioanele fără pilot sunt opera Moscovei. Aceștia enumeră spionajul, sabotajul și intimidarea ca posibile motive pentru zborurile dronelor.

Guvernul norvegian a trimis nave de război, nave de pază de coastă și avioane de luptă pentru a patrula în jurul instalațiilor offshore. Garda națională norvegiană a staționat soldați în jurul rafinăriilor de pe uscat, care au fost, de asemenea, survolate de drone.

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

Premierul Jonas Gahr Støre a invitat forțele navale ale aliaților din NATO, Marea Britanie, Franța și Germania, pentru a ajuta la rezolvarea a ceea ce ar putea fi mai mult decât o problemă norvegiană.

O cantitate foarte mică din petrolul offshore, care asigură venituri uriașe Norvegiei, este folosită de cei 5,4 milioane de locuitori ai țării. În schimb, acesta alimentează o mare parte din Europa. Gazele naturale reprezintă o altă marfă de importanță continentală.

“Valoarea gazului norvegian pentru Europa nu a fost niciodată mai mare”, a declarat Ståle Ulriksen, cercetător la Academia Navală Regală Norvegiană. “Ca țintă strategică pentru sabotaj, gazoductele norvegiene sunt probabil ținta cu cea mai mare valoare din Europa”.

Închiderea aeroporturilor și evacuarea unei rafinării de petrol și a unui terminal de gaze săptămâna trecută din cauza observării dronelor au provocat perturbări uriașe. Dar, odată cu apropierea iernii în Europa, există îngrijorarea că dronele ar putea prevesti o amenințare mai mare la adresa celor 9.000 de kilometri de conducte de gaz care se întind de la platformele maritime norvegiene până la terminalele din Marea Britanie și Europa continentală.

De la începutul războiului din Ucraina, la sfârșitul lunii februarie, țările Uniunii Europene s-au străduit să înlocuiască importurile de gaz rusesc cu livrări din Norvegia. Suspectul sabotaj al conductelor Nordstream I și II din Marea Baltică de luna trecută a avut loc cu o zi înainte ca Norvegia să deschidă o nouă conductă baltică către Polonia.

Amund Revheim, care conduce grupul pentru Marea Nordului al poliției din sud-vestul Norvegiei, a declarat că echipa sa a intervievat peste 70 de lucrători offshore care au observat drone în apropierea instalațiilor lor.

“Teza de lucru este că acestea sunt controlate de pe nave sau submarine aflate în apropiere”, a declarat Revheim.

Dronele au o rază de acțiune mai mare, dar anchetatorii au considerat credibilă observarea unui model cu palete de tip elicopter în apropierea platformei Sleipner, situată într-un câmp de gaze din Marea Nordului la 250 de kilometri de coastă.

Poliția norvegiană a colaborat îndeaproape cu anchetatorii militari care analizează traficul maritim. Unii operatori ai platformei au raportat că au văzut nave de cercetare sub pavilion rusesc în imediata apropiere. Revheim a declarat că nu a fost stabilit niciun tipar din traficul maritim legal și este îngrijorat de faptul că nu provoacă îngrijorări inutile și perturbatoare pentru lucrători.

Dar Ulriksen, de la academia navală, a declarat că distincția dintre navele civile și militare rusești este îngustă, iar navele de cercetare raportate ar putea fi descrise în mod corect ca fiind “nave de spionaj”.

Arestarea a cel puțin șapte cetățeni ruși prinși fie transportând, fie zburând ilegal drone deasupra teritoriului norvegian a crescut tensiunile. Miercuri, în aceeași zi în care o dronă observată a blocat la sol avioanele din Bergen, al doilea oraș ca mărime din Norvegia, Serviciul de securitate al poliției norvegiene a preluat cazul de la ofițerii locali.

“Am preluat ancheta deoarece este treaba noastră să investigăm spionajul și să aplicăm regulile de sancționare împotriva Rusiei”, a declarat Martin Bernsen, un oficial din cadrul serviciului cunoscut sub acronimul norvegian PST. El a declarat că “sabotajul sau posibila cartografiere” a infrastructurii energetice reprezintă o preocupare permanentă.

Støre, prim-ministrul, a avertizat că Norvegia va lua măsuri împotriva agențiilor de informații străine. “Nu este acceptabil ca serviciile secrete străine să zboare cu drone deasupra aeroporturilor norvegiene. Rușii nu au voie să zboare cu drone în Norvegia”, a declarat el.

Ambasada Rusiei la Oslo a ripostat joi, susținând că Norvegia se confruntă cu o formă de “psihoză” care provoacă “paranoia”.

Un cercetător de la Academia Navală crede că probabil că aceasta face parte din plan.

“Mai multe drone au zburat cu luminile aprinse”, a spus el. “Se presupune că acestea trebuie să fie observate. Cred că este o încercare de a intimida Norvegia și Occidentul”.

Preocuparea mai largă este că acestea fac parte dintr-o strategie hibridă atât pentru a intimida, cât și pentru a aduna informații despre infrastructura vitală, care ar putea fi ulterior ținta unui sabotaj într-un potențial atac împotriva Occidentului.

“Nu cred că ne îndreptăm spre un război convențional cu Rusia”, a declarat Ulriksen. “Dar un război hibrid … cred că suntem deja în el”.

 

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. De ce naiba nu sunt doborâte.
    Nu știi ce-s cu ele…considerate amenințare teroristă la adresa statului..și poc poc..
    Ce mama draqului…ucrainienii, georgienii wi chiar unii rușii se lupta cu sistemul terorist de la Moscova, dar europenii închină stalinistilor…păi atunci să achiziționat cremă..nu arme

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.