Sursa foto: Dreamstime
Trei companii şi-au manifestat intenţia de a achiziţiona activele Lukoil în România, atât rafinăria cât şi reţelele de benzinării, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, citat de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“În momentul de faţă sunt trei companii care şi-au manifestat intenţia de a achiziţiona activele Lukoil în România, atât rafinăria cât şi reţelele de benzinării, care poartă negocieri direct cu concernul încă de acum câteva săptămâni. Am fost notificaţi, suntem în legătură cu ei şi urmează să se parafeze această tranzacţie între două companii private, în care este evident că interesul nostru e ca această tranzacţie să fie făcută cât mai rapid. Între timp, în baza legislaţiei actuale, este evident că România nu a cerut o prelungire a acestor termene, pentru că e o decizie foarte clară şi politică dacă aplicăm sancţiunile SUA, suntem de acord cu ele sau nu. România, spre deosebire de alte state vecine, nu este dependentă de producţia de hidrocarburi şi de importurile lor din partea Federaţiei Ruse şi a Lukoil. Prin urmare, nu a cerut această prelungire şi poziţia noastră este foarte clară şi foarte fermă. În momentul de faţă, aşteptăm să existe aplicarea sancţiunilor, urmând ca imediat după, această companie să găsească un cumpărător şi să încheie tranzacţia pentru a nu perturba activitatea economică”, a menţionat Bogdan Ivan, la Ediţia a 7-a a Romanian International Energy Conference (RIEC) 2025, organizată de Federaţia Patronală a Energiei (FPE).
Potrivit acestuia, Ministerul de Externe împreună cu celelalte ministere de resort, elaborează un act normativ “pentru a se asigura crearea unui cadru legal prin care să existe o formă de supraveghere pentru respectivele active şi activităţi economice”.
“Între timp, Ministerul de Externe, care este responsabil cu implementarea acestor tipuri de sancţiuni, împreună cu celelalte ministere de resort, pentru că e o acţiune guvernamentală, nu doar a unui minister, are în elaborare un act normativ, la care am contribuit şi noi încă de săptămâna trecută cu expertiză tehnică a Ministerului Energiei, tocmai pentru a se asigura crearea unui cadru legal prin care să existe o formă de supraveghere pentru respectivele active şi activităţi economice”, a adăugat ministrul.
În ceea ce priveşte cumpărătorul, ministrul a subliniat că “sunt negocieri care se poartă în momentul de faţă şi internaţional”.
“Sunt companii care au ofertat global, cei din Statele Unite au primit mai multe oferte. La nivel naţional sunt companii care sunt interesate să achiziţioneze şi activele din România, inclusiv companii româneşti, inclusiv din state, inclusiv din alte state membre ale Unii Europene. Este evident că e o tranzacţie între două companii private, în care statul are puteri limitate de a interveni în momentul de faţă, ceea ce facem noi e să respectăm sancţiunile SUA şi să le implementăm la timp. (…) Nu pot să dau numele (companiilor n.r.) pentru că în momentul de faţă aş încălca confidenţialitatea unui document comercial din partea acelor companii care au informat oficial Ministerul Energiei.
Întrebat dacă ar urma să se instituie un supraveghetor în proiectul de ordonanţă, ministrul a subliniat că este o procedură standard.
“În momentul de faţă este o procedură standard, legislaţia prevede acest lucru, aproximativ la fel ca şi procesul de supraveghere care a avut loc încă din 2022 pe alte companii care aveau ca sursă a capitalului Federaţia Rusă. Este acel model care doar se actualizează cu legislaţia din 2025”, a adăugat ministrul.
Reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi specialişti în energie discută marţi despre perspectivele europene asupra domeniului, colaborarea şi integrarea regională, politicile ce redesenează traiectoria naţională şi proiectele de ţară care consolidează securitatea şi dezvoltarea energetică a României.
