Tu ai auzit de „Gen Z stare”? Ce reprezintă acest trend de pe Tik Tok și ce impact are pe piața muncii

Un trend de pe TikTok, numit „Gen Z stare (holbarea generației Z)”, devine din ce în ce mai cunoscut. Gen Z stare se referă la o privire fixă, dar ușor pierdută, observată în rândul tinerilor. Acest gest poate interfera cu anumite schimbări sociale și economice, spune MSN.

Exemple de Gen Z stare

Spre exemplu, se poate observa când un coleg de muncă se uită fix la tine când explici ceva, dar nu ești sigur că a înțeles ce ai vrut să îi spui.

„Tânăra de la tejghea doar se uita în gol la mine când am zâmbit și am spus ‘Bună!’. Nu a spus nimic, nici măcar când am spus mulțumesc după interacțiune. M-a făcut să mă simt inconfortabil, am început să mă întreb dacă am făcut ceva greșit”, scrie un utilizator pe platforma Reddit despre o experință avută la un magazin.

Privirea generației Z este descrisă de obicei ca o privire vidă, neimplicată, care înlocuiește adesea saluturile tradiționale sau conversațiile mici în rolurile de servicii. Milenialii și generațiile mai în vârstă au folosit rețelele sociale pentru a împărtăși povești despre cum au fost întâmpinați cu această privire de către tinerii angajați, interpretând-o ca un semn de dezangajare sau lipsă de abilități sociale. Generația Z, la rândul ei, susține că această privire este o reacție la interacțiuni ciudate sau absurde cu clienții sau pur și simplu o preferință pentru autenticitate în locul conversațiilor forțate.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Impactul asupra locului de muncă

Managerii și colegii mai în vârstă raportează că privirea generației Z reflectă o provocare mai largă legată de comunicarea față în față și abilitățile sociale, care sunt critice în rolurile cu interacțiune directă cu clienții. Aceasta a dus la neînțelegeri, percepții de nepolitețe și, în unele cazuri, la nemulțumirea clienților. Companiile investesc mai mult în instruirea abilităților sociale pentru angajații generației Z, crescând costurile de integrare a angajaților și timpul până la productivitate.

Unii manageri raportează un nivel mai ridicat de stres și chiar iau în considerare părăsirea posturilor din cauza provocărilor legate de gestionarea muncitorilor din generația Z, 18% spunând că s-au gândit să demisioneze și 27% preferând să nu angajeze generația Z dacă este posibil. Privirea generației Z a devenit un simbol al rupturii generaționale, jumătate dintre manageri spunând că angajații tineri cauzează tensiuni între grupurile de vârstă. Aceasta poate afecta coeziunea echipei, colaborarea și moralul general la locul de muncă. Chiar și mulți manageri din generația Z spun că propria lor generație este cea mai dificilă de gestionat, după cum a raportat Fortune.

În retail și ospitalitate, calitatea interacțiunilor interpersonale poate influența direct revenirea clienților. Dacă aceștia percep angajații generației Z ca dezinteresați sau inaccesibili, poate eroda loialitatea față de brand și reduce vânzările, mai ales în sectoarele unde serviciul este un diferențiator cheie. Pe de altă parte, preferința generației Z pentru autenticitate și eficiență poate rezona cu consumatorii mai tineri, care pot aprecia un serviciu direct, fără artificii, în locul conversațiilor mici tradiționale. Brandurile care se adaptează acestor noi norme pot întări atractivitatea pentru următoarea generație de consumatori.

Gen Z marchează o tranziție pe piața muncii

Privirea generației Z este doar o fațetă a unei schimbări generaționale mai ample. Generația Z reprezintă acum aproape 30% din forța de muncă și controlează o putere de cumpărare de peste 1 trilion de dolari. Obiceiurile lor digitale, preferința pentru autenticitate și scepticismul față de normele tradiționale de la locul de muncă forțează companiile să regândească totul, de la instruire până la modul de implicare a clienților. Deși privirea poate frustra pe unii, ea semnalează și o trecere către un stil de interacțiune mai direct, mai puțin performativ, unul care ar putea schimba industriile de servicii și cultura la locul de muncă în anii următori.

În același timp, generația Z raportează niveluri ridicate de anxietate privind perspectivele lor de carieră, atât pe termen scurt, mediu, cât și lung. În viitorul apropiat, ei se confruntă cu o piață a muncii unde „pragul de siguranță” al unei diplome universitare a dispărut aproape complet și unde marile companii tech au redus drastic angajările absolvenților, orientându-se către AI și automatizare. Aproximativ 58% dintre absolvenții recenți încă caută un loc de muncă full-time, un contrast major față de procentul de 25% pentru mileniali și generația X. Ei au de trei ori mai puține șanse să aibă un loc de muncă asigurat după absolvire. Numărul locurilor de muncă entry-level este deja în scădere.

Pe termen mediu și lung, ei văd un peisaj în care forța de muncă va fi masiv transformată, dacă nu chiar înlocuită. Este cel mai competitiv mediu din memoria recentă, iar obiceiul de a privi în gol, fie că este un stil mai puțin performativ sau o variație de agresivitate pasivă, reprezintă un obstacol major.

Asemănări și diferențe între generații

Cu siguranță, fiecare generație trece prin valuri de critici venite de la cei mai în vârstă, de obicei în anii ’20 când intră pe piața muncii. Reclamațiile aduse generației Z sunt undeva la intersecția celor două generații care le-au precedat: milenialii și generația X. Ei par să aibă probleme similare cu cele pe care le-au avut milenialii, precum acuzații de supra-sensibilitate, dependență de tehnologie și dificultăți în a deveni independenți, precum și cele ale generației X, care au fost criticate pentru detașare și distanțare emoțională.

Milenialii au fost supuși unui val de critici în anii 2000, fiind etichetați drept „Generația Eu Eu Eu”, acuzați că sunt egoiști și așteaptă recompense fără muncă grea. Au fost acuzați de iresponsabilitate financiară, ridiculizați pentru cheltuielile pe „avocado toast”, cafea și experiențe în loc să economisească sau să investească, și pentru acumularea de datorii de studii și dificultăți în gestionarea banilor. Această generație considerată prea sensibilă era descrisă ca fiind ușor ofensată, necesitând „spații sigure” și trofee de participare cu care au crescut. Ei au fost acuzați că sunt lipiți de telefoanele lor, obsedați de social media și lipsiți de abilități reale de comunicare în lumea reală.

Generația X a primit un alt set de critici când erau adulți tineri în anii ’80 și ’90. Denumiți „generația leneșilor”, au fost percepuți ca fiind cinici, dezinteresați și sceptici față de instituții și autoritate. Portretizați ca fiind fără țintă, nemotivați și reticenți în a „crește” sau a-și asuma responsabilități adulte, generația X era adesea văzută ca plutind prin viață fără scopuri clare. Ei au fost percepuți ca detașați, ironici și rezistenți la „vânzare”, având o reputație de a fi mai interesați de libertatea personală decât de avansarea în carieră sau cauze sociale. Ca și copii, au fost cunoscuți pentru faptul că erau lăsați singuri acasă, ceea ce ulterior a fost asociat cu independența, dar și cu distanțarea emoțională și scepticismul.

Impactul economic al privirii generației Z depășește cu mult un simplu meme viral. Ea evidențiază costurile și oportunitățile schimbării generaționale: cheltuieli mai mari pentru instruire și adaptare, așteptări consumatoriale în schimbare și nevoia unor noi strategii de management. Pentru afaceri, înțelegerea și reducerea acestor diferențe va fi esențială pentru valorificarea întregului potențial al generației Z la locul de muncă și pe piață.