Sursă foto: Unspalsh
Lidiia Vasylevska era o contabilă din Kiev în momentul în care forţele ruseşti au invadat Ucraina, când a fugit la Praga unde a găsit un alt loc de muncă şi un mic apartament dintr-un cartier liniştit al capitalei Cehiei. Acum, la doi ani după ce a fugit de bombe, Lidiia Vasylevska este prinsă într-un alt tip de conflict, unul economic între ţara sa natală şi ţara gazdă, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea ca refugiaţii să se întoarcă acasă pentru a menţine economia ucraineană în funcţiune şi a rezista Rusiei. În schimb, multe state din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu o criză de mână de lucru, iar ţări precum Polonia şi Cehia sunt reticente la ideea de a-i pierde pe muncitorii ucraineni.
Presiunea a crescut după ce, în discursul său de Anul Nou, Zelenski le-a spus ucrainenilor că trebuie să se decidă dacă sunt refugiaţi sau cetăţeni sau, în cuvintele sale, victime sau câştigători.
“Când auzi aşa ceva, te face să te simţi că nu ai plecat doar, ci că ţi-ai abandonat ţara şi că eşti o persoană rea. Nu ar trebui să conteze unde eşti, fiecare dintre noi poate ajuta în această situaţie indiferent de unde se află”, spune Vasylevska, 51 de ani, care acum lucrează ca project manager pentru un ONG care îi ajută pe refugiaţi.
Ţările din regiune au primit milioane de refugiaţi după decizia lui Vladimir Putin de a invada Ucraina, în luna februarie 2022. Guvernele est-europene le-au acordat statut special şi le-au distribuit ajutoare financiare, chiar dacă, aşa cum este cazul Cehiei, au redus între timp valoarea ajutoarelor şi au întârziat să vină cu măsuri pe termen lung precum locuinţe sau acces la credite bancare.
Luna trecută, Polonia a prelungit legislaţia care acordă refugiaţilor acces la piaţa muncii şi prestaţii sociale până în luna septembrie 2025. Această prelungire va conferi ucrainenilor o mai mare stabilitate, a spus adjunctul ministrului polonez de Interne, Maciej Duszczyk. “Economia noastră are nevoie de muncitori”, a subliniat Duszczyk.
La începutul războiului, până la 17 milioane de ucraineni, mai mult de o treime din populaţia ţării, şi-au părăsit locuinţele. Potrivit Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR), la finele anului trecut, peste şase milioane de ucraineni erau refugiaţi peste hotare, o cifră care include aproximativ 1,3 milioane care au plecat în Rusia.
Banca Naţională a Ucrainei prognozează că alte 400.000 de persoane vor pleca din ţară în acest an din cauza unor probleme precum întreruperile în furnizarea de energie electrică şi ameninţările la adresa infrastructurii energetice. Eforturile destinate “creşterii integrării” ucrainenilor în ţările gazdă au fost un stimulent pentru aceste plecări, a subliniat Banca Naţională a Ucrainei într-un raport publicat la începutul acestei luni.
Ucrainenii au intrat pe piaţa muncii din Polonia şi Cehia cu mulţi ani înainte de izbucnirea războiului. Atunci când Rusia a atacat, mulţi dintre aceşti ucraineni au revenit în ţara lor natală pentru a se înrola. Absenţa lor se resimte în industrii precum construcţiile şi transportul, susţine Jacek Piechota, preşedintele Camerei de comerţ polono-ucrainene. În multe companii poloneze, ucraineni reprezentau aproape o treime din forţa de muncă.
Zelenski încearcă să îi convingă pe aliaţi să îl ajute să readucă înapoi în Ucraina mai mulţi bărbaţi care pot să lupte pe front. Însă o serie de politicieni din Polonia şi Ungaria au spus că nu îi vor trimite înapoi pe refugiaţii ucraineni atâta timp cât războiul continuă.
Există un motiv economic important pentru păstrarea ucrainenilor, în special în ţările ai căror lideri s-au opus vehement imigraţiei în ultimii ani. De exemplu, companiile sunt obligate să caute muncitori mult mai departe pentru a coperi posturile noi create în uzine care construiesc automobile sau baterii.
Pe lângă ucraineni care erau în Polonia încă dinainte de război, ţara găzduieşte încă aproximativ 950.000 de refugiaţi. Contribuţia lor la Produsul Intern Brut al Poloniei a fost cuprinsă anul trecut între 0,7% şi 1,1%, potrivit unui raport al UNHCR şi firmei de consultanţă Deloitte. Conform acestui raport, gospodăriile refugiaţilor ucraineni din Polonia se întreţin singure, şi 80% din veniturile lor provin din muncă, în condiţiile în care noii sosiţi au intrat pe piaţa muncii mai rapid decât se preconiza.
În Cehia, refugiaţii ucraineni au plătit taxe de două ori mai mari în primul trimestru al acestui an comparativ cu ceea ce au primit sub formă de beneficii sociale, arată datele Ministerului Muncii. Cehia are cea mai redusă rată a şomajului din UE, de 2,7%, ceea ce înseamnă că firmele au probleme în a găsi angajaţi. Majoritatea celor 350.000 de ucraineni din Cehia sunt femei cu copii însă în cazul celor ân vârstă de muncă, 72% sunt angajate, chiar dacă în poziţii mai slab calificate decât cele pe care le aveau în Ucraina.
“Dacă vrem să fim sinceri, multe companii din Cehia depind de competenţele şi munca grea a refugiaţilor ucraineni. De exemplu, industria construcţiilor s-ar opri fără muncitorii ucraineni”, spune Tomas Prouza, preşedintele principalului grup de lobby pentru industria de retail şi ospitalităţii din Cehia, mai arată analiza Bloomberg.
Statisticile oficiale despre situația din România: