Sursa: Deamstime
Aproape 36% dintre români cred că efectele AI vor depinde de politicile guvernamentale, 24,7% sunt de părere că aceste tehnologii pot contribui la reducerea diferențelor sociale și economice, iar 23,4% se tem că vor adânci prăpastia socială și vor favoriza un cerc restrâns de oameni care controlează sau înțeleg foarte bine tehnologia, arată cel mai recent studiu realizat de RoCoach și Novel Research.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Într-un context în care România se află deja printre țările cu cele mai mari decalaje din Uniunea Europeană, aceste opinii reflectă nu doar lipsa unui consens, ci și riscul unei fragmentări tot mai adânci într-o societate aflată în plină tranziție digitală. Percepțiile românilor despre impactul AI variază semnificativ în funcție de educație, vârstă și mediul de rezidență.
Circa 33% dintre cei cu studii superioare cred că AI poate reduce inegalitățile dacă este susținută de politici publice eficiente în domeniul educației, fiscalității și incluziunii sociale. În schimb, în mediul rural, 30,4% dintre respondenți văd în AI un posibil factor de excludere și marginalizare, față de doar 18% în mediul urban. Diferențele sunt și mai accentuate în funcție de vârstă: tinerii sub 35 de ani sunt mai încrezători în AI decât cei peste 50 de ani.
„Aceste diferențe nu sunt doar statistici. AI-ul riscă să devină un nou criteperriu de separare între cei care au acces la educație, resurse și oportunități și cei care rămân în urmă. Discuția despre AI este, de fapt, o discuție despre viitorul societății noastre și despre cât de pregătiți suntem să gestionăm transformările pe care le aduce. Nu tehnologia în sine amplifică sau reduce inegalitățile, ci felul în care alegem să o integrăm în viața economică și socială. Într-o Românie deja marcată de decalaje, avem nevoie de leadership public care să țină cont nu doar de progresul tehnologic, ci și de impactul uman al acestuia”, explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach și dezvoltator al indicatorului Organizational Transition Quotient (ORQ).
În acest context, politicile publice pot înclina balanța în favoarea incluziunii sau a polarizării. Aproximativ 56,4% dintre români consideră că autoritățile ar trebui să creeze mecanisme clare de reglementare și control pentru utilizarea AI, iar aproape 48% susțin că guvernul ar trebui să asigure acces egal la tehnologie și instruire digitală. De asemenea, 41% cred că este nevoie urgentă de o strategie națională de educație digitală. Percepția dominantă este că, fără intervenții sistemice, beneficiile AI riscă să devină privilegii rezervate unei minorități, nu un sprijin pentru majoritate.
În același timp, studiul scoate la iveală o tensiune între entuziasmul pentru inovație și nesiguranța față de consecințele sale concrete. Doar 32% dintre respondenți se simt pregătiți să facă față schimbărilor aduse de AI, iar peste 54% se tem că anumite meserii vor dispărea complet.
„Chiar dacă AI-ul e privit cu interes, există o diferență clară între a fi deschis la nou și a fi cu adevărat pregătit pentru el. Mulți români nu beneficiază încă de infrastructura de sprijin necesară, fie că vorbim despre educație digitală, consiliere profesională sau reconversie. În lipsa acestor elemente, riscăm să transformăm o oportunitate într-un nou motiv de excludere. Este esențial ca transformările tehnologice să meargă mână în mână cu investiții în oameni, în special în formare continuă”, subliniază Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.
Temerile legate de AI sunt resimțite mai mult de generațiile tinere, care se așteaptă să suporte cea mai mare parte a impactului automatizării. Peste 62% dintre respondenți cred că tinerii vor fi cei mai afectați, iar o treime spun că nu se simt pregătiți profesional pentru schimbările care urmează. În același timp, doar 29% spun că organizația în care lucrează investește în traininguri de adaptare la noile tehnologii.
