Sursa: Dreamstime
Unicredit Bank România se așteaptă ca inflația să ajungă la peste 10% în septembrie, se arată într-un raport al băncii.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“În România, inflația crescut puternic în august, ajungând la 9,9% anual, față de 7,8% în iulie, situându-se între așteptările noastre și cele ale consensului (UniCredit: 10,65%; consens: 9,4%). Inflația de bază a urcat la 7,9% anual, de la 5,8% în iulie, în principal din cauza creșterilor de taxe din primul pachet fiscal”, amintește banca.
“Ne așteptăm ca inflația principală să atingă un vârf ușor peste 10% în septembrie și să încheie anul peste 9%. Pentru finalul anului 2026, continuăm să ne așteptăm la o inflație de peste 4%, având în vedere că noi majorări de accize sunt anticipate începând cu ianuarie 2026. Continuăm să vedem riscuri de creștere a inflației principale din partea unor taxe noi sau majorate care afectează direct sau indirect prețurile de consum, din accize, din presiunea persistentă de creștere a prețurilor la alimente și din șocurile globale pe partea ofertei. Șocurile pe partea ofertei, care s-au materializat recent, vor limita viitoarele presiuni inflaționiste pe partea cererii și vor permite o revenire a inflației de bază sub 3,5% odată ce impactul direct al acestor șocuri se va disipa, în trimestrul al treilea din 2026. Ne așteptăm ca BNR să mențină rata cheie la 6,5% până în a doua jumătate a anului 2026, când inflația mai scăzută va face posibile tăierile ratei cheie. Până atunci, banca centrală va menține probabil o orientare de relaxare prin celelalte instrumente de politică monetară pe care le are la dispoziție.”
Salariul mediu net a scăzut cu 0,4% față de luna precedentă, ajungând la 5.517 lei în iulie, ceea ce a temperat creșterea anuală la 5,7% față de 7% în iunie.
Deficitul contului curent pentru perioada ianuarie-iulie 2025 a fost de 17,2 miliarde euro, în creștere cu 17,3% anual, influențat major de deficitul balanței comerciale de bunuri (19,4 miliarde euro, +11,1% anual). Surplusul din servicii a crescut cu 330 milioane euro (+4,8% anual), ajungând la 7,2 miliarde euro.
Deficitul comercial din iulie a fost de 2,64 miliarde euro, în linie cu așteptările noastre, dar în scădere cu 10,4% anual, datorită unei creșteri a exporturilor de 7% și a importurilor de 2,4%.
La 12 septembrie 2025, agenția Moody’s a confirmat ratingul pe termen lung al României la nivel Baa3 și ratingul pe termen scurt la P-3, menținând perspectiva negativă, reflectând un echilibru între progresul prin măsurile de consolidare fiscală și riscurile legate de implementarea acestora.
Unicredit notează că perspectivele negative provin în principal din preocupările legate de capacitatea României de a implementa eficient planul său ambițios de consolidare fiscală.
“Măsurile adoptate în iulie și septembrie, inclusiv majorările TVA și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, sunt așteptate să genereze economii ce depășesc 3% din PIB în 2025 și 2026. Aceste pași îmbunătățesc semnificativ perspectivele fiscale ale României comparativ cu estimările Moody’s de la începutul anului. Cu toate acestea, riscurile importante rămân. Sprijinul politic pentru planul de consolidare ar putea fi fragil în cadrul coaliției de patru partide formată în iunie, mai ales sub presiunea opoziției populare. De asemenea, există incertitudini privind capacitatea guvernului de a impune disciplina cheltuielilor și de a atinge țintele de venituri. Mai mult, măsurile de consolidare fiscală ar putea încetini creșterea economică mai mult decât se anticipa, ceea ce ar putea submina chiar efortul de reducere a deficitului.”
Economiștii Unicredit Bank cred că decizia Moody’s de a menține ratingul de investiții al României reflectă potențialul solid de creștere economică al țării și nivelurile relativ ridicate de avere comparativ cu alte state. Totuși, aceste puncte forte sunt echilibrate de slăbiciuni în guvernanță, inclusiv eficiența limitată a politicii fiscale și problemele de corupție, precum și de o susceptibilitate ridicată la riscuri legate de evenimente, datorită proximității României față de războiul din Ucraina și tensiunilor geopolitice mai largi din Europa.
Moody’s a schimbat inițial perspectiva României în negativ în martie 2025, după ce a prognozat că datoria ar putea depăși 70% din PIB până la sfârșitul anilor 2020, dacă deficitele ar rămâne ridicate. Deficitul fiscal a ajuns la 9,3% din PIB în 2024. De atunci, au fost adoptate noi pachete cu măsuri echivalente cu 0,6% din PIB în 2025 și alte 2,4% în 2026, alături de reforme în administrația publică și întreprinderile de stat. Acești pași au determinat Moody’s să revizuiască în scădere prognoza deficitului pentru 2026 la 6,1% din PIB, de la 7,7% anterior, și să previzioneze stabilizarea datoriei în jur de 65% din PIB pe termen mediu. Totuși, agenția avertizează că riscurile de derapaje sunt ridicate, având în vedere istoricul României în gestionarea fiscală slabă.
Agenția Moody’s indică faptul că perspectiva ar putea reveni la stabil dacă consolidarea fiscală va fi implementată eficient și datoria se va dezvolta conform previziunilor. În schimb, o retrogradare ar fi probabilă dacă guvernul nu va reuși să își respecte planul de consolidare, dacă metricile fiscale se vor deteriora și mai mult sau dacă riscurile geopolitice și de finanțare externă se vor intensifica.
“Cursul EUR-RON este în prezent sub presiune descendentă. EUR-RON a avut o tendință de scădere în a doua jumătate a săptămânii trecute, de la maximul săptămânal de 5,0765 ajungând la 5,06 la sfârșitul ședinței de vineri. Luni, a atins un minim de 5,0591. Astfel, se pare că presiunea de creștere vizibilă la începutul lunii începe să slăbească, având în vedere că planul fiscal pare să fie pe drumul cel bun până acum. Perechea ar putea rămâne volatilă în această lună, însă asociem o probabilitate scăzută ca valoarea să scadă semnificativ sub 5,05.”
