Sursa foto: Pixabay / 3D Animation Production Company
UPDATE 19:00: Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătoarea Corina Corbu, a precizat pentru G4Media.ro că nu este vorba de o nouă majorare cu 25 la sută a salariilor magistraţilor, aşa cum a înţeles o parte a acestora. E vorba de o majorare cu 25 la sută doar pentru cei care nu au primit deja acest procent, a precizat judecătoarea Corbu.
“Nu se pune problema acordării în cadrul familiei ocupaţionale “Justiţie”, prin hotărâri judecătoreşti, a unor majorări salariale suplimentare, fiind create doar premisele verificării de către instanţele judecătoreşti învestite cu litigii circumscrise chestiunii de drept dezlegate, a manierei de interpretare şi aplicare de către angajatori a dispoziţiilor art. 38 alin (3) din Legea cadru nr. 153/2017 şi validată practica ordonatorilor de credite care au procedat deja, în aplicarea etapizată a legii menţionate, la acordarea acestor majorări salariale care au compensat efectele trecerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a contribuţiilor sociale de la angajator la angajaţi”, a precizat şefa ÎCCJ, judecătoarea Corbu, pentru G4media.ro.
Reamintim că cei mai mulţi magistraţi au interpretat decizia din 16 septembrie 2024 a ÎCCJ în sensul că salariile lor vor fi majorate cu alte 25 de procente prin creşterea cu 25 % a indicelui de salarizare – VRS – în valoare de de 605 lei. Aceasta după ce anul trecut acest indice a fost crescut de la 486 lei la 605 lei.
ARTICOLUL INIŢIAL:
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a decis să majoreze cu 25 la sută salariile angajaţilor din familia ocupaţională „Justiţie”, adică magistraţii şi grefierii, potrivit portalului ÎCCJ.
Decizia a fost luată într-un proces deschis la Tribunalul Vâlcea şi Tribunalul Bucureşti de mai mulţi grefieri. Ei au solicitat banii retroactiv de la 1 ianuarie 2018.
“Admite, în parte, sesizările conexate formulate de Tribunalul Vâlcea – Secţia I civilă, în dosarul nr. 414/90/2024 şi de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 5224/3/2024, nr. 7582/3/2024 şi nr. 4204/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. (…) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizaţiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Justiţie”, stabilite prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, iar angajatorii nu au acordat deja această majorare. Respinge, în rest, sesizările conexate, ca inadmisibile. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. (…). Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024”, este decizia ÎCCJ.
Majorarea salarială – prin creşterea VRS (valoarea de referinţă sectorială, un indice prin care se calculează salariile magistraţilor şi personalului auxiliar din justiţie) cu 25 % de la 605,225 lei la 756 de lei vine după ce anul trecut personalul din justiţie a obţinut majorarea VRS de la 484 lei la 605 lei.
Doar majorarea de anul trecut cu 25 % de la VRS de 486 de lei la VRS de 605 lei a însemnat pentru Guvern o povară bugetară de aproape un milliard de euro. Ministerul Finanțelor a anunţat că vrea să eșaloneze până în 2029 plata salariilor judecătorilor și procurorilor, după cum G4Media.ro a arătat aici.
Pentru plata acestor bani, în decembrie 2023, guvernul a aprobat virarea a 1,15 miliarde de lei (peste 200.000 de milioane de euro) din Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului pentru plata salariilor restante din Justiție, adică a majorărilor obținute în instanță de magistrați și alți angajați din sistem, precum și de salariații din Ministerul Justiției. Ministrul Justiției Alina Gorghiu a solicitat însă 3,7 miliarde de lei (peste 700 de milioane de euro) din Fondul de Rezervă, pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților obținute în instanțe.
Pretenţiile financiare ale altor bugetari, respinse
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins însă solicitările financiare ale altor bugetari. Spre exemplu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că indemnizaţia de hrană nu trebuie inclusă în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă a personalului contractual plătit din fonduri publice şi a funcţionarilor publici.
De asemenea, Înalta Curte a respins solicitările unor profesori care au dat în judecată o școală gimnazială și au solicitat, pe lângă concediul primit pentru salariul de bază, și concediu plătit pentru activitatea prestată în regim de plată cu ora.