Urmele pandemiei: Insolvențele au crescut cu 30%, în prima jumătate din 2021. Comerțul, construcțiile și industria prelucrătoare, cele mai afectate / Numărul entităților active a atins cel mai ridicat nivel din istorie

insolventa, faliment Sursa foto: Pixabay

Numărul companiilor care au intrat în insolvență în prima jumătate din acest an a crescut cu 30%, deși pe fondul unui minim istoric de insolvențe înregistrat anul trecut, arată o analiză realizată de KeysFin pe baza datelor de la Registrul Comerțului. Cele mai afectate sectoare au fost comerțul, construcțiile și industria prelucrătoare.

Astfel, 3.076 companii au intrat în insolvență în primele șase luni din 2021, față de minimul istoric de 2.360 de companii în aceeași perioadă a anului 2020, conform datelor de la Registrul Comerțului.

De asemenea, numărul companiilor suspendate a crescut cu 18% față de primul semestru al anului 2020, ajungând la 6.043 de companii, iar radierile și dizolvările s-au majorat cu 33,6%, ajungând astfel la 35.053 companii, după ce în anul precedent s-a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani (23.007 companii).

 „Deși în primă fază mediul de afaceri a reușit să facă față pandemiei de COVID-19, cu excepția sectoarelor HoReCa și Cultură&Divertisment, resursele încep să dispară. Managerii trebuie să fie foarte atenți la partenerii de afaceri, să aibă la îndemână soluții de reducere și de evitare a riscului comercial, să verifice în timp real datele financiare, procesele, insolvențele, riscurile asociate partenerilor, clienților și furnizorilor, pentru a lua cele mai corecte decizii și a evita pe cât posibil pierderile asociate plăților întârziate” a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin.

Analiștii punctează în raport și evoluțiile pozitive din prima parte a acestui an, respectiv faptul că numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a atins cel mai ridicat nivel din istorie, și anume 1.482.988 companii, iar numărul de înmatriculări firme a crescut cu 63% în prima jumătate a acestui an, ajungând astfel la 79.734 companii.

Sectoarele afectate

Cele mai multe insolvențe din 2021, la fel ca și în anul precedent, au fost înregistrate în sectoarele Comerț (30,9%), Construcții (16,8%) și Industria prelucrătoare (12,6%). La polul opus se află Industria Extractivă, Energie & Gaze și Sănătate & Asistență socială, cu câte 0,3% din total.

În ceea ce privește distribuția geografică, în județele Maramureș, Giurgiu și Călărași s-au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale ale insolvențelor, cu ponderi cuprinse între 133% și 190%, în timp ce în județele Harghita (-52,9%), Constanța (-35,7%) și Bacău (-31,8%) s-au înregistrat cele mai mari scăderi în primele 6 luni din 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Ce a însemnat anul 2020 pentru companiile din România

La întocmirea studiului au fost centralizate și analizate datele financiare pentru anul 2020, raportate la Ministerul Finanțelor de aproximativ 750.000 de companii, iar cifrele arată că în anul 2020 s-a înregistrat o scădere a plăților restante de 4% față de 2019, ajungând la 83,4 miliarde lei. De asemenea, puțin sub jumătate (49%) au fost facturi restante către furnizori.

În același timp, pentru prima dată în istorie, rezultatul net a depășit pragul de 100 de miliarde de lei, mai exact 103 miliarde de lei, cu aproximativ 11% mai mult față de anul 2019.

Nu în ultimul rând, analiștii estimează că în anul 2021, economia României va crește cu aproximativ 7%, după ce în anul 2020 a înregistrat o scădere de 4%, ceea ce ar însemna o medie anuală de aproximativ 1,5% în pandemie.

Cu toate acestea, în opinia analiștilor, cele mai importante riscuri macroeconomice rămân: al patrulea val al pandemiei de COVID-19 (ca urmare a apariției noilor tulpini de SARS-CoV-2, în special a tulpinii Delta), coroborat cu numărul în scădere a vaccinărilor în România, impactul expirării măsurilor fiscale de stimulare a economiei, presiunile inflaționiste (generate de creșterea prețurilor materiilor prime pe plan internațional și de măsurile administrative locale), precum și adâncirea deficitului comercial care va continua să aibă consecințe asupra monedei naționale.

Sursa foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *