Parlamentarii USR Claudiu Năsui și Cristina Prună au inițiat un proiect de lege pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Acesta a fost înregistrat pentru dezbatere la Senat și semnat de mai mulți colegi de partid.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Potrivit expunerii de motive, “impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus prin Legea nr. 296/2023 și aplicabil începând cu 1 ianuarie 2024, a reprezentat una dintre cele mai radicale modificări ale regimului fiscal din România din ultimele decenii. La nivel declarativ, acesta a fost justificat ca o măsură de combatere a „optimizării fiscale” prin așa-numita practică a prețurilor de transfer – manipularea valorii tranzacțiilor între entități afiliate, aparținând aceluiași grup dar situate în jurisdicții diferite, cu scopul relocării artificiale a profiturilor în țări cu un regim fiscal mai atractiv și mai puțin împovărător, reducând astfel baza impozabilă în România. În realitate, IMCA afectează grav nu doar aceste companii, ci și firme productive care nu se angajează în asemenea practici, inclusiv companii care înregistrează pierderi reale și documentate. Aplicarea sa nediferențiată și necorelată cu profitabilitatea reală creează un precedent periculos și distorsiuni economice sistemice.”
Conform formulei legiferate, IMCA presupune aplicarea unei cote de 1% asupra unui indicator apropiat de cifra de afaceri netă ajustată (venituri totale din care se scad venituri exceptate, investiții în curs și amortizarea activelor noi), mai arată inițiatorii. Se aplică doar companiilor cu cifră de afaceri peste 50 milioane euro, indiferent de sectorul economic, sezonalitate sau nivelul investițiilor. Chiar și companiile cu pierderi sau costuri obiective sunt obligate să plătească această taxă, exclusiv în funcție de volumul activității.
Un studiu elaborat de The Tax Institute arată impactul negativ, mai spun parlamentarii USR:
-
Din 1.084 companii analizate, care cumulează ~40% din cifra de afaceri a economiei, peste 69% datorează un impozit pe profit mai mic decât IMCA – ceea ce înseamnă o suprataxare.
-
148 de firme erau deja în pierdere, iar alte 90 au fost împinse în pierdere de această taxă. În total, aproape 240 de companii sunt afectate negativ.
Inițiatorii mai atrag atenția că două companii din același sector pot fi tratate fiscal diferit doar pentru că una are 49,9 milioane euro cifră de afaceri, iar cealaltă 50,1 milioane – ceea ce creează un stimulent artificial de fragmentare și evaziune. Alte probleme semnalate:
-
Nu există o legătură reală între IMCA și combaterea transferului de profituri către jurisdicții externe.
-
Cele mai multe companii afectate au capital românesc, nu sunt parte din grupuri internaționale.
-
Chiar și firmele străine nu sunt stimulate să „exporte” profitul, întrucât impozitele din țările de origine sunt adesea mai mari decât în România.
-
IMCA a fost introdus fără studiu de impact și într-un climat legislativ instabil. Normele metodologice au fost adoptate la peste 300 de zile de la intrarea în vigoare a legii, printr-o Hotărâre de Guvern (HG nr. 1393/2024), ceea ce a condus la contestații în instanță și nelegalități procedurale.
Concluzia parlamentarilor USR este că într-un context de presiuni inflaționiste, costuri mari și instabilitate geopolitică, o astfel de taxă este inoportună și periculoasă. Conduce la scăderea investițiilor, la ieșirea firmelor de pe piață, la creșterea prețurilor pentru consumator și la diminuarea încrederii în economia românească.
Gabriel Biriș, avocat specializat pe fiscalitate, a lăudat inițiativa legislativă. “Semnalez aparitia unui proiect de lege foarte bun, eliminarea IMCA 1%! Felicit initiatorii (USR) si le urez succes cat mai rapid in adoptarea acestei legi! Remarc si le multumesc pentru preluarea unora din argumentele aduse in favoarea eliminarii IMCA prin studiul prezentat in aprilie de The Tax Institute.”, a scris Biriș pe pagina sa de Facebook.
Introdus în 2023, impozitul minim pe cifra de afaceri a fost criticat, la vremea respectivă, atât de mediul de afaceri, cât și de reprezentanții FMI. Preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Daniel Anghel, spunea în septembrie 2023 că „cea mai dureroasă măsură” propusă de autorităţile române este impozitul minim pe cifra de afaceri despre care Anghel spunea că „nu face altceva decât să reducă competitivitatea” şi „pune sub semnul întrebării continuarea în acelaşi ritm a investiţiilor străine şi nu numai”. Iar în octombrie 2023, FMI transmitea că taxa de 1% pe cifra de afaceri este o povară suplimentară.