USR a inițiat un proiect de lege pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri

Parlamentarii USR Claudiu Năsui și Cristina Prună au inițiat un proiect de lege pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Acesta a fost înregistrat pentru dezbatere la Senat și semnat de mai mulți colegi de partid.

Potrivit expunerii de motive, “impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus prin Legea nr. 296/2023 și aplicabil începând cu 1 ianuarie 2024, a reprezentat una dintre cele mai radicale modificări ale regimului fiscal din România din ultimele decenii. La nivel declarativ, acesta a fost justificat ca o măsură de combatere a „optimizării fiscale” prin așa-numita practică a prețurilor de transfer – manipularea valorii tranzacțiilor între entități afiliate, aparținând aceluiași grup dar situate în jurisdicții diferite, cu scopul relocării artificiale a profiturilor în țări cu un regim fiscal mai atractiv și mai puțin împovărător, reducând astfel baza impozabilă în România. În realitate, IMCA afectează grav nu doar aceste companii, ci și firme productive care nu se angajează în asemenea practici, inclusiv companii care înregistrează pierderi reale și documentate. Aplicarea sa nediferențiată și necorelată cu profitabilitatea reală creează un precedent periculos și distorsiuni economice sistemice.”

Conform formulei legiferate, IMCA presupune aplicarea unei cote de 1% asupra unui indicator apropiat de cifra de afaceri netă ajustată (venituri totale din care se scad venituri exceptate, investiții în curs și amortizarea activelor noi), mai arată inițiatorii. Se aplică doar companiilor cu cifră de afaceri peste 50 milioane euro, indiferent de sectorul economic, sezonalitate sau nivelul investițiilor. Chiar și companiile cu pierderi sau costuri obiective sunt obligate să plătească această taxă, exclusiv în funcție de volumul activității.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Un studiu elaborat de The Tax Institute arată impactul negativ, mai spun parlamentarii USR:

• Din 1.084 companii analizate, care cumulează ~40% din cifra de afaceri a economiei, peste 69% datorează un impozit pe profit mai mic decât IMCA – ceea ce înseamnă o suprataxare.

• 148 de firme erau deja în pierdere, iar alte 90 au fost împinse în pierdere de această taxă. În total, aproape 240 de companii sunt afectate negativ.

Inițiatorii mai atrag atenția că două companii din același sector pot fi tratate fiscal diferit doar pentru că una are 49,9 milioane euro cifră de afaceri, iar cealaltă 50,1 milioane – ceea ce creează un stimulent artificial de fragmentare și evaziune. Alte probleme semnalate:

• Nu există o legătură reală între IMCA și combaterea transferului de profituri către jurisdicții externe.

• Cele mai multe companii afectate au capital românesc, nu sunt parte din grupuri internaționale.

• Chiar și firmele străine nu sunt stimulate să „exporte” profitul, întrucât impozitele din țările de origine sunt adesea mai mari decât în România.

• IMCA a fost introdus fără studiu de impact și într-un climat legislativ instabil. Normele metodologice au fost adoptate la peste 300 de zile de la intrarea în vigoare a legii, printr-o Hotărâre de Guvern (HG nr. 1393/2024), ceea ce a condus la contestații în instanță și nelegalități procedurale.

Concluzia parlamentarilor USR este că într-un context de presiuni inflaționiste, costuri mari și instabilitate geopolitică, o astfel de taxă este inoportună și periculoasă. Conduce la scăderea investițiilor, la ieșirea firmelor de pe piață, la creșterea prețurilor pentru consumator și la diminuarea încrederii în economia românească.

Gabriel Biriș, avocat specializat pe fiscalitate, a lăudat inițiativa legislativă. “Semnalez aparitia unui proiect de lege foarte bun, eliminarea IMCA 1%! Felicit initiatorii (USR) si le urez succes cat mai rapid in adoptarea acestei legi! Remarc si le multumesc pentru preluarea unora din argumentele aduse in favoarea eliminarii IMCA prin studiul prezentat in aprilie de The Tax Institute.”, a scris Biriș pe pagina sa de Facebook.

Introdus în 2023, impozitul minim pe cifra de afaceri a fost criticat, la vremea respectivă, atât de mediul de afaceri, cât și de reprezentanții FMI. Preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Daniel Anghel, spunea în septembrie 2023 că „cea mai dureroasă măsură” propusă de autorităţile române este impozitul minim pe cifra de afaceri despre care Anghel spunea că „nu face altceva decât să reducă competitivitatea” şi „pune sub semnul întrebării continuarea în acelaşi ritm a investiţiilor străine şi nu numai”. Iar în octombrie 2023, FMI transmitea că taxa de 1% pe cifra de afaceri este o povară suplimentară.