Critici de la FMI pentru taxa de 1% pe cifra de afaceri/ FMI se așteaptă la un deficit bugetar de 6% în acest an/ Controlul prețurilor pentru alimente nu este potrivit pentru reducerea inflației/ Chiar și un prag de 250.000 de euro ar fi mare pentru microîntreprinderi, recomandă unul de 60.000 de euro

FMI la ministerul Finantelor

Fondul Monetar Internațional (FMI) a recomandat României alte reforme fiscale, printre care scăderea pragului la microîntreprinderi la 60.000 de euro și reforma impozitului pe proprietate, pentru scăderea deficitului, pe lângă măsurile fiscale deja luate, la finalul misiunii regulate în țara noastră. Fondul a criticat în schimb taxa de 1% pe cifra de afaceri și a afirmat că politica fiscală trebuie să fie mai predictibilă. Instituția estimează că România va încheia acest an cu un deficit bugetar de 6% din PIB.

UPDATE Principalele declarații ale lui Jan Kees Martijn, șeful misiunii FMI pentru România:

  • După o performanță robustă în 2022, creșterea a încetinit în prima jumătate a anului 2023.
  • Încetinirea a fost determinată în principal de un consum mai slab, deoarece inflația ridicată a erodat salariile reale. Între timp, investițiile publice și private au rămas puternice. Inflația a atins un nivel maxim în noiembrie 2022 și, de atunci, a scăzut constant, sub impulsul efectelor de bază, al reculului prețurilor la energie și alimente, al atenuării blocajelor din aprovizionare și al înăspririi monetare.
  • Deficitul de cont curent rămâne mare, dar este în scădere și este finanțat în principal de granturile UE și de intrările directe de investiții. Rezervele internaționale rămân adecvate.
  • Pachetul fiscal e un pas important pentru reducerea deficitului, dar e nevoie de mai multe reforme pentru creșterea veniturilor. Politica fiscală trebuie să fie mai predictibilă.
  • Actualul deficit rămâne mare, dar este în scădere. În ciuda încetinirii, creșterea economică va rămâne robustă. Inflația va scădea de la 7,5 la sută la finele lui 2023, la 4,5 la sută în 2024.
  • Pachetul fiscal adoptat recent reprezintă un pas în direcția cea bună, dar sunt necesare ajustări suplimentare. Ținta inițială de deficit pentru 2023, de 4,4 % din PIB, este acum probabil imposibil de atins și proiectăm un deficit de 6% din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1% din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5% din PIB în 2024.
  • Cu toate acestea, deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3 la sută din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu, pentru a contribui la asigurarea finanțării necesare pe piață la rate ale dobânzii mai mici și pentru a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Pentru a atinge acest obiectiv, va fi nevoie de o ajustare suplimentară de cel puțin 2% din PIB în următorii ani.
  • Pragul pentru microîntreprinderi trebuie redus, iar taxa de 1% pe cifra de afaceri este o povară suplimentară.
  • Majorarea impozitului pe microîntreprinderi va crește veniturile fiscale; însă, pentru a elimina cu adevărat această lacună, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui să fie redus în continuare. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă pentru întreprinderile cu marje reduse și pot reduce intermedierea financiară.
  • Angajamentul BNR de a menține rata dobânzii este potrivit. Privind în perspectivă, angajamentul public al BNR de a menține ratele la un nivel scăzut până în 2023 este adecvat, având în vedere inflația de bază încă ridicată și riscurile de creștere a salariilor.
  • O relaxare a politicii monetare ar trebui să aștepte până când inflația de bază se află pe o traiectorie descendentă fermă, astfel încât intervalul țintă să fie clar accesibil.
  • În plus, există motive întemeiate pentru a pune în aplicare orice reducere a ratelor dobânzilor în mod treptat, având în vedere incertitudinea ridicată cu privire la procesul inflației, la transmiterea monetară și la politicile fiscale.În cazul unei revizuiri semnificative în sens ascendent a inflației de bază preconizate, BNR ar trebui să fie pregătită să înăsprească politica monetară, inclusiv gestionarea lichidităților, după caz.
  • Pe de altă parte, controlul guvernamental al prețurilor pentru produsele alimentare nu este un instrument adecvat pentru reducerea inflației, deoarece poate comprima oferta și poate crește prețurile altor bunuri.
  • Este important pentru România să reducă deficitul. Pachetul fiscal este un pas în această direcție. Nu vedem nevoia ca România să aibă un pachet de asistență financiară de la FMI.
  • Pentru reducerea deficitului pe termen lung, creșterea veniturilor este un obiectiv important. Trebuie eliminate excepțiile. Posibilitatea impozitării progresive a fost discutată acum un an, dar am ajuns la concluzia că trebuie întâi făcută ordine în sistemul de taxe și excepții. Nu există o taxă unică acum. Trebuie ca fiecare să plătească partea lui corectă de impozite.
  • Pentru a reduce deficitul trebuie, în primul rând, ca autoritățile să se uite la sistemul de taxe.
  • FMI cere în măsuri suplimentare pentru a crește veniturile, precum eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase, continuarea nivelării TVA, punerea în aplicare a reformei impozitului pe proprietate.
  • Veniturile din impozite în România sunt foarte scăzute față de alte state europene și de aceea credem că este loc pentru îmbunătățirea colectării. Nu am explorat diverse opțiuni privind privatizarea unor companii de stat.
  • Sistemul de taxare a proprietății este depășit și susținem modernizarea acestuia.
  • Credem că prin microîntreprinderi sunt lacune prin care se evită plata unor taxe. De aceea trebuie redus pragul, dar chiar și 250.000 este ridicat. Mai potrivit ar fi 60.000 de euro.

Știrea inițială

Şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, susţine miercuri, la sediul BNR, o conferinţă de presă la finalul consultărilor cu autorităţile române. Echipa Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, pentru analiza anuală a economiei româneşti. Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.

Echipa FMI a discutat cu autorităţile române despre politicile economice în cadrul unor întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Băncii Naţionale a României şi ai altor agenţii guvernamentale. Totodată, experţii instituţiei financiare internaţionale au avut întâlniri cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale.

Conform unui comunicat al Ministerului Finanţelor, politica fiscală, evoluţiile macroeconomice recente şi reformele structurale asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă au fost printre subiectele analizate împreună cu echipa FMI.A

Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei. Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, echipa elaborează un raport care, odată aprobat de conducere, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI spre discutare şi aprobare.

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a vorbit pe 26 septembrie despre avertizările transmise de FMI referitoare la reducerea deficitului bugetar şi la măsurile suplimentare pe care trebuie să le ia România pentru combaterea evaziunii.

“Ne-au apreciat eforturile de a implementa reforme şi politici economice responsabile, dar au subliniat: “Aveţi nevoie de sustenabilitate fiscal-bugetară. Aveţi nevoie să reduceţi deficitul bugetar şi să luaţi măsuri suplimentare pentru combaterea evaziunii”. În tot acest timp, ţările UE care “donează” pentru noi privesc cum dăm din umeri”, a scris Boloş pe Facebook.

Acesta a reamintit că şi Comisia Europeană a avertizat recent România în legătură cu deficitul bugetar, care în opinia Executivului comunitar va ajunge “la cote alarmante”, dacă nu vor fi luate măsuri.

“Vine Comisia Europeană şi spune: “Aveţi grijă cu deficitul bugetar, dacă nu faceţi ceva, ajunge la cote alarmante. Sunteţi în pericol să vă suspendăm fondurile europene, toate, şi din Politica de coeziune şi din PNRR.” Mai pe româneşte “v-aţi întins mai mult decât vă ajunge plapuma, cheltuiţi fără să puneţi nimic în loc şi sacul a ajuns la fund”. Miza? Riscul să pierdem 75 miliarde euro şi să închidem toate proiectele de investiţii, care ar rămâne fără sursă de finanţare: adică toate proiectele din bani europeni ce înseamnă drumuri noi, spitale noi, şcoli noi, sprijin pentru persoanele vulnerabile sau reţele de apă-canalizare s-ar opri”, a mai scris Boloş pe reţeaua de socializare.

Sursa foto: Facebook/Marcel Boloș

Comentarii

  1. România s-a trezit într-o situaţie bugetară groaznică, pe care guvernul Ciucă/Ciolacu, adică PSD/PNL, a constatat-o cu nonşalanţă în aprilie 2023, când a descoperit că bugetul are o gaură suplimentară de vreo 20 de miliarde de lei, iar această gaură, dacă se extinde pe tot anul, ajunge la 40 de miliarde de lei în plus faţă de gaura deja aprobată, adică deficitul oficial din acest an de 64 de miliarde de lei.
    Efectiv, guvernele care s-au succedat din 2004 încoace, conduse alternativ de PSD şi PNL (PSD a avut 5 prim-ministri şi PNL 6 prim-ministri), dacă nu cumva chiar împreună, ca acum, au îngropat bugetar România.
    Deşi cheltuielile bugetare au înregistrat o creştere absolut spectaculoasă, de 750% în aproape 20 de ani, serviciile publice au devenit tot mai proaste.
    Insituţiile publice locale sunt stat în stat, iar mita pe care a încasat-o şeful Consiliului Judeţean Vaslui Dumitru Buzatu – 1.250.000 lei, reprezentând 10% din valoarea unui contract de drumuri, poate fi extrapolată.
    Încasările bugetare se duc pe plata salariilor pentru cei 1,29 de milioane de bugetari, plata pensiilor speciale şi plata dobânzilor la datoria publică.

  2. 60000 eur este un salariu anual pe care il primesc multi bugetari la noi si majoritatea din tari dezvoltate.
    Iar ei vin sa ne zica ca asta e pragul ideal pentru micro? Pai cu ce sa ramana oamenii aia care isi asuma riscul unei afaceri?

    • Deci in UE si conform CE, o microintreprindere este o afacerea cu o cifra de afaceri pana in 2 milioane de euro. 2 MILIOANE!!!! 60 de mii de euro pe an castiga femeia de serviciu de la Bruxelles. Astia cred ca Romania e vreo tara africana, subdezvoltata. Asa ne lasam calcati in picioare.

    • 60 000 € pentru microîntreprinderi este suficient. Dar pentru marii contribuabili, nu știu de ce le spune așa, că nu contribuie cu nimic, 1% pe cifra de afaceri este inacceptabil. Adică ceea ce este o binefacere pentru microîntreprinderi (1% pe venit), pentru marii contribuabili este un blestem pe care nu-l pot suporta. Cu alte cuvinte, marii contribuabili nu contribuie cât microîntreprinderile dar ei sunt mari contribuabili. Ca și cum, faptul că ei colectează TVA de la clienți și îl transmit statului, este contribuția care vine din profitul lor.

  3. Legalizarea pedepsei corporale (biciuire) pentru cei care nu achita impozite cat are nevoie Statul Roman …. pe cand…. sa plateasca ce mama lor de PRIVATI….

  4. Aveți nevoie să reduceți DEFICITUL BUGETAR și să luați măsuri suplimentare pentru combaterea evaziunii fiscale. Asta se potrivește de minune cu ,,cazul BUZATU,,. Alte măsuri de combatere a evaziunii fiscale le găsiți în sectorul bugetar.

  5. Dar criticul FMI nu este deranjat că, . pe hartie, nici una dintre bănci nu face profit, căci trimit totul în țările de origine? HOȚIE NERUȘINATĂ.

  6. Romania are un deficit bugetar excesiv, prin măsurile asumate de Ciolacu in Parlament efortul cade în proportie de 85% pe mediul privat și doar de 15% pe aparatul bugetar. Guvernul vorbeste doar de tăierea celor 200 de mii de posturi vacante ceea ce ar implica automat dispariția unor posturi de conducere, la nivel de șefi de birouri, ceea ce este un mizilic.
    Nimic despre reducerea efectiva a aparatului bugetar existent care reprezinta în jur de 1,28 milioane de angajați în sectorul bugetar, dintre care două treimi sunt în administrația publică centrală (820 de mii) și cea locală (462 de mii). În ansamblu angajații din sectorul public reprezintă 22,3% din totalul acestora din întreaga țară. Ba mai mult, în România s-a ajuns în situația ca salariile medii pentru sectorul public să fie cu aproape 30% mai mari decît cele din mediul privat. Există evident un serios impact financiar. Cu 37% România se află primul loc în UE în ceea ce privește ponderea costurilor salariale din sectorul public în ansamblul bugetului. Spre comparație media în UE este de 24%, în Germania 16% iar în Ungaria 20%. În afară de asta a apărut, inevitabil, un alt impact negativ, cel puțin la fel de important, fuga angajaților din zona privată către stat, ceea ce a provocat distorsiuni majore pe piața muncii.
    Vezi si: https://realitateafinanciara.net/guvernului-ciolacu-prea-putin-ii-pasa-de-bugetul-tarii-el-vrea-doar-mai-multi-bani-pentru-sine/

    • Așa este. Angajații din sectorul privat fug către stat pentru că li se respecta niste drepturi pe care patronul nesătul nu le respectă niciodată. Patronul de România este filantrop când e vorba de dat bani la…biserici și mănăstiri, de exemplu, dar își plătește angajații cu minim pe economie și i-ar tine la serviciu 24 din 24, 7 zile din 7. Patronul de România își cumpără mașină de 200000 € și o schimbă în fiecare an, dar nu are bani sa le de-a o primă angajaților de Crăciun sau Paște și se scuză cu expresia: “pai tu știi bă cat tre’ să dau io la stat că să-ți mai pun ție 200 de lei la salariu?”. Și bine înțeles, se vaită că nu găsește angajați de calitate și că angajații nu sunt serioși. Dar în timp ce el își duce nevasta la shopping in Dubai și copilul lui sparge cate 2-3 salarii pe seară la păcănele, angajatul trebuie sa stea la munca, să producă bani pentru bunăstarea patronului. Cam de-asta vor angajații care nu pleacă din România, să lucreze la stat. Că și la stat ai șefi dar și șefii aia sunt tot angajați, nu sunt patroni și nu li s-au lipit scaunul de turul pantalonilor. Cat de cât trebuie sa respecte niste reguli, altfel își caută de lucru la patron. Panteonul, in schimb, face ce vrea, vrea numai ce-i convine lui. Nu prea are empatie. Nu-l doare sufletul sa spargă 2000 de erau într-o seară pe o sticla de șampanie că sa se de-a rotund in fata unei pițipoance cu botul cat tigaia și fusta cat batista, știind că angajatul lui nu are bani de rechizite pentru copii la începutul anului. Ăsta e problema angajatului la privat. Pentru ce care lucrează în corporații însă, pe funcții cu studii superioare, altfel sta treabă. Aia nu ar lucra niciodată la stat. Pentru că statul nu-ți dă prime de performanță, mașină și telefon de serviciu, nu-ți plătește combustibilul etc. Dar vezi că în corporații nu prea sunt patroni de România.

  7. Ce va mirati? Era de asteptat ca FMI sa critice taxa de 1% pusa firmelor. Sa fure in continuare multinationalele si bancile si sa nu platesca nimic la bugetul de stat. Povara sa fie pusa doar pe umerii sclavilor de romani care trebuie impozitati suplimentar, luate sapte piei daca se poate!
    Nu va e rusine, nesimtitilor, hotilor!? Nu vedeti ca FMI apara interesele multinationalelor si bancilor, intimp ce in UE s-a discutat de mult timp instituirea unei taxe pe cifra de afaceri a companiilor tocmai ca fenomenul sifonarii profiturilor si neplata obligatiilor la buget e un fenomen raspandit in UE.
    Vedeti cum cu intalniri secrete fata de ochii presei au fost iertati cei de la OMV de plata unei suprataxe fata de profiturile uriase facute in pandemie si razboiul din Ucraina. Au platit ceva simbolic in lei in loc de 1miliard de euro. Si am ramas si afara din Schengen! Prostia are un pret iar politicienii clameaza pe toate posturile tv ca nu sunt bani, incasari la buget etc.

    • Cea mai mare parte din cele peste 1000 de firme care vor plati acel impozit sunt firme romanesti de talie medie. 50 de milioane de euro pe an nu te face o multinationala, nici pe departe. Si inca ceva: companiile de talia asta lucreaza, probabil, in intregime la alb. E prea complicat pentru ele sa lucreze la negru, sa tina contabilitate dubla si asa mai departe. Stii cumva vreun angajat de astfel de companie care sa primeasca salariul la negru? Sau care sa vanda produse fara factura? Eu, nu.

      Finalmente, toate aceste taxe suplimentare vor fi transferate in final in preturile platite chiar de populatie. Stie si Ciolacu lucru asta. Mult mai corect era sa mareasca TVA-ul (si era taxat doar venitul adaugat, mult mai bine economic), dar ar fi fost injurat de toata lumea. Asa ca a ales calea ocolita: a marit impozitele pe cifra de afaceri si pentru companiile mari, dar si pentru microintreprinderi (100% romanesti, da?), adica a zis “mariti voi preturile si dati-ne noua majorarea aia”. Guvernul face pe eroul, dar tot de la tine va lua banii, nu te amagi ca ia de la vreo corporatie. Corporatie devine doar intermediarul prin care banii tai ajung la guvern.

      • Silicoane, dacă tu vorbești de plata la negru și dubla contabilitate, ca mod de evitare a plăților impozitelor, înseamnă că nu ai nici cea mai mica idee despre cum funcționează impozitarea și contabilitatea. Bai prietene, la nivelul corporațiilor TOTUL SE FURA LEGAL SI LA VEDERE. Ăsta e legislația. Tu daca ai o firma in Romania, este puțin probabil să-ți permiți să deschizi încă o firma într-un paradis fiscal către care sa facturezi tot profitul ca și cheltuieli de consultanță, franciză, dobânzi, etc. Pentru că tot mecanismul asta devine rentabil de la niste sume pe care firma ta nu le face nici în 10 ani. Toate marile corporații merg din datorii în datorii. Nu fac niciodată, sau aproape niciodată, profit. Tu vorbești de dubla contabilitate? Pai aste sunt găinarii pe care le faci numai firmele de 3 lai cu niste patroni căzuți de pe creaca lor.

      • Cum ramane stimate domn cu faptul ca multinationalele si bancile nu platesc de ani de zile impozite reale (raportate la cifra de afaceri), chipurile au venit in Romania doar sa faca voluntariat sau daca vrei acte de caritate?! Sifonarea profitului prin inginerii financiare este sport national la.nivelul.lor. A spus-o si Mircea Cosa ca evaziunea in stil.mare o fac multinationalele, bancile, corporatiile. Esti angajat cumva intr-o astfel de corporatie/banca etc?Sefii de la Reiffeissen au venit in Piata Victoriei sa protesteze, impreuna cu angajatii lor nu cu mult timp innurma cand s-a pus in discutie o astfel de impozitare.

  8. Ba, sunt 1%, sunteti nebuni ?! Problema lor e ca s-ar putea sa ne iasa si sa creeze un Precedent ! Nu e vorba de-o firma in sine si de-o tara in sine ! Sa nu cumva sa le vina americanilor idei, care ghici ce?! Sunt deja in faza de implementare acolo ! N-a inventat-o USL2.25 ! (USL, USR, tot aia-mi-e)(de AUR, nu stiu cum de mai sunt inca in libertate..)

  9. Apropo, ‘Piata Libera’ a la Milton Friedman(zeul neoliberalist) inseamna Anarhie. 🙂 Sunt 100% convins ca nu sunteti familiarizati cu termenul.

    Prin definitie, fara Guvern si implicit Institutii de Forta, Banul isi pierde orice valoare !

    Chiar n-aveti habar pe ce e cladita societatea : Frica si Oropsire.

  10. Oricum, pt. toate primatele : Tot Raul din Lume e Datorat Faptului ca traim in moneda Altuia !
    Ori sa avem toti aceeasi, ori sa nu mai existe bani in forma actuala, bazati doar pe ‘profit’, un concept pur sociopatic, prin definitie.

    Am lasat sociopatia unora sa devina lege si asta pt. ca am fost distrasi cu si de instinctele din noi.

    Banul trebuie sa fie bazat pe Demnitate, valoarea minima a omului, implicit timpul fiecaruia.

    De fapt, pur-anarhistul Friedman voia Guvernul doar sa tina masele sub jug, vaci de muls pt. ‘capitalisti’.

    Hai sa revenim cu picioarele pe pamant, acceptand forma actuala a societatii : Stiti care-i scopul Muncii ? Sa scapi cat mai repede de ea !

    Altfel spus, daca esti casiera la Carefour la 42 de ani ceva nu e in regula cu viata ta !

    Sau, mai generalizat : Hai sa fim Antreprenori cu totii ! Stiti unde se rezuma ? Unde ar fi vrut strabunii nostri sa fie acum 300 de ani. Cu pamantul lor la care sa nu intervina nimeni, sa si-l munceasca frumos, autosuficient, un trend ascendent.

    Singura obligatie a Guvernelor ramanand sa se ocupe de Putori !

    (orice as parea pt. G4Media, n-aveti roabele mele la activ!)

  11. P.S. : Banul, creat din neant dar cu pretul iobagirii perpetue a tuturor, isi pierde continuu din valoare ! D’aia-si permit o infinitate de PNRR-uri. Pt. ca le esaloneaza prin dobanzi dar suma lor totala e ZERO. 7% inseamna 2X in 20 de ani sau ZERO acum(inflatia este intotdeauna mai mare decat dobanda! –vedeti care a fost cresterea medie a umanitatii si comparati-o cu inflatia medie, de cand exista ‘stat de drept’, de preferat, folositi media geometrica –am tot explicat).

    Tineti minte: IOBAGIE, dati cu DEX-ul. Asta-i tot. Iei o casa pe 35 de ani, acolo mori. Exceptiile confirma regula. Cat % se muta ? Noi n-avem voie sa facem ‘swap’-uri ca ei(sa nu vorbim de ‘swap’-uri).

  12. (focalizati-va pe acel ‘Precedent’, clar nu se limiteaza la SUA; Miza e Jugul sau Nejugul; Timpul inseamna Libertate si Libertatea inseamna Timp, nimic altceva, banul fiind doar o conversie jegoasa, pervertita, a celor doua concepte)

  13. Nesimțiților de la FMI ! Cu tot cu cine v.a chemat și împărțiți banii furați!!!!!!!!!
    Nu vrem sa ne mai jefuiți , vrem sa plecați și să vă plătiți singuri cheltuielile!
    Sa nu mai auzim de voi și gasca voastră!
    Mars acasă la voi

  14. Dar cine a chemat FMI in Romania si de ce ii platim noi pentru niste sfaturi de doi lei. FMI are faima proasta. Nicio tara nu s-a redresat economic dupa consilierea FMI. Cel mai cunoscut caz a fost cel al Argentinei care i-a dat afara in suturi.

  15. *7% = 2X in 10 ani, pardon. Ma gandeam la 3.5%, care-i o rata mult mai ‘naturala’.

    Oricum, intelegeti ideea de baza: Dublu sau nimic, depinde cum privesti !

    Banul e doar un mod de control al libertatii fiecaruia. Restu-s povesti.

    Pana nu va prindeti, platiti… Solutii exista dar tin de educatia fiecaruia, deci ne auzim peste 100 de ani.

  16. Oamenii nu inteleg ca Apple-ul ala atot-ravnit, Medalionul de Statut al fiecarui babuin sau babuina, nu ti-l cumperi in RON.

    Trebuia sa fi aderat la Euro de minim 6 ani dar se fac bani minunati din schimb valutar, nici n-aveti habar de puterea zecimalelor, de-ati cunoaste-o, v-ati lupta si pt. 10 bani !

    De ex. , Mega Image isi poate platii angajatii doar cu restul lasat de lume, on a daily basis !

    Restul e Profit Pur.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *