Gabriel Aldea, director general adjunct, Investimental
Mentalitatea investițională se formează în familie, la școală și în societate, iar dacă în alte țări investițiile la bursă sunt o normalitate, în România lipsa tradiției și a educației financiare menține reticența. Bursa nu este însă un „joc”, ci un mecanism serios de economisire și creștere a capitalului.
„Mentalitatea se formează în familie, la școală și în societate în ansamblu. Dacă în America copiii află de la părinți că investesc la bursă, că au câștiguri din investiții și percep investițiile ca pe ceva normal, în cazul nostru, dat fiind că bunicii sau părinții nu au avut exercițiul de a investi, există o teamă din familie de a recomanda sau chiar de a susține investițiile la bursă.
De asemenea, la școală, orele de Economie se fac spre finalul liceului și nu au o componentă practică, sunt mai mult teoretice. Nici în facultate nu prea sunt cursuri foarte practice. Mi-ar plăcea să fie lecții super practice, iar profesorii să investească ei, să vorbească din propria experiență. Contează foarte mult ceea ce transmiți și experiența ta, să nu redai doar niște formule și teorie. Dacă nu ai un limbaj de lemn, ești mult mai credibil și succesul este astfel mult mai mare.
Dacă acasă știi că părinții tăi pun banii în depozite, și tu o să pui banii tot în depozite. Cel mai simplu este să investești ulterior în titluri de stat, este pasul următor, dar este destul de greu să faci trecerea către investiții în acțiuni sau în ETF-uri. În ultimul timp observ însă o tendință de creștere a numărului de investitori și sunt mulți tineri care vin către bursă. Cumva, din mediul lor află aceste informații, sunt curioși, iar unii și investesc”, spune Gabriel Aldea, director general adjunct al Investimental, în cadrul emisiunii Economedia Talks
Acest interviu a fost înregistrat în luna iulie 2025.
Gabriel Aldea adaugă că, pe măsură ce tinerii se apropie de lumea investițiilor, lipsa unui cadru educațional practic devine tot mai vizibilă. Orele de Economie din licee și facultăți rămân adesea teoretice, iar studenții rareori au ocazia să învețe din experiența reală a celor care investesc.
În acest context, social media joacă un rol important: platformele digitale și influencerii care împărtășesc experiențe pozitive devin adesea mai credibili decât profesorii, popularizând investițiile și trezind curiozitatea tinerilor.
„Popularizarea investițiilor este mult mai bună prin intermediul social media, versus școală, unde lucrurile sunt destul de stricte. Zona de social media a fost și este un mare plus pentru zona de investiții. Popularizarea asta a venit de la oameni care au investit, care au avut o experiență pozitivă din investiții, oameni cu calități oratorice. Poate un profesor nu transmite întotdeauna, dar un influencer transmite.
În același timp, mai sunt și lucruri negative, riscuri de rigoare. Dacă vezi un videoclip pe Tik Tok care recomandă să cumperi niște criptomonede, care promite niște câștiguri rapide pe termen scurt, evident că e o chestie negativă și nocivă. O putem evita prin informare. Cred că un rol important de a transmite care sunt informațiile și sursele corecte vine din zona presei financiare, a companiilor de brokeraj și a instituțiilor din piața de capital. Acel videoclip are două scopuri, o dată să promoveze niște lucruri și apoi să aibă succes. Dacă vorbești încă de lucruri normale, este destul de greu să ai succes în online, trebuie să vorbești despre lucruri extraordinare, de câștiguri mari pe termen scurt, de oportunități senzaționale”, mai spune Gabriel Aldea.
Odată ce tinerii încep să investească, provocările nu se opresc la educația teoretică sau la influența social media. Aplicațiile moderne de tranzacționare, cu design atractiv și interfețe intuitive, le oferă acces la o gamă largă de instrumente financiare, însă acestea pot fi periculoase pentru investitorii aflați la început de drum. Aceștia pot înregistra pierderi rapid și să își formeze o percepție greșită despre piața de capital în ansamblu.
„Aplicațiile moderne, ca urmare a avansului tehnologic, au un design foarte frumos, sunt intituitive, dar sunt concepute în așa fel încât unele dintre ele îți pun la dispoziție instrumente care nu sunt adecvate riscului pe care și-l poate asuma fiecare. Scot în evidență CFD-uri (contracte pentru diferență) sau instrumente de tip Forex, crypto, instrumente în marjă, unde riscurile sunt foarte mari și 70%-80% dintre clienți pierd banii anual. Dacă ne referim la investitori care sunt la început, probabil că procentul este spre 100%. Este ca și cum ai oferi o mașină de lux, sport, cuiva care abia și-a luat carnetul sau nu l-a luat încă. Îl pui să învețe să conducă și când apasă pe accelerație se duce direct în gard, nu știe prea bine unde este frâna sau cum să tragă de volan, cum să schimbe viteza. Pe aplicații este un univers de instrumente. Dacă alegi din prima instrumente riscante, apar pierderile, apar dezamăgirile, iar investitorii rămân cu un gust amar și poate se îndepărtează de bursă”, explică Gabriel Aldea.
Vezi și:
