Sursa Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Ministrul Economiei Claudiu Năsui a declarat într-un interviu pentru Economedia că există companii care au abordat statul român și care vor să investească în România, statul fiind proactiv în special pe zona greenfield. El a precizat că ar fi mai bine dacă astfel de investiții ar fi făcute în județele mai sărace, pentru a aduce o echitate mai mare.
Ministrul a precizat că o zonă pe care vrea să meargă este cea grafit, care este o oportunitate și pentru România și pentru compania națională Salrom, care extrage acest minereu amplu folosit la nivel mondial în industria bateriilor.
Claudiu Năsui ne-a declarat că scopul său este să facă din România o destinație foarte atractivă pentru investiții, să fie foarte ușor să investești în România și dacă ești capital străin și, mai ales, dacă ești capital autohton.
Cele mai relevante declarații:
- În momentul acesta discutăm în coaliție reluarea acestei M3, să fie făcută pe baze corecte, fără proiecte imobiliare. O să mergem pe criterii de departajare mult mai puțin subiective. Cei deja înscriși pot să reaplice la noul call, iar dacă au reușit să fie eligibili prima oară, vor fi și acum.
- Am închis robineți de bani care se duceau pentru niște găști foarte restrânse și lucrul acesta nu are cum să nu creeze animozități. Există faimoasa schemă de mers la târguri, de exemplu. Dacă vă uitați pe contractele pe care le-am făcut publice, cele mai mari contracte ale statului român, prin Ministerul Economiei, de anul trecut sunt pentru participarea la diverse destinații în care de obicei am merge în vacanță. Merg cam aceiași oameni tot timpul, un număr restrâns de firme care se regăsesc an de an, dacă ne uităm la numele firmelor.
- Esențialmente ce vom face este o transparentizare mult mai mare a lor [a companiilor de stat], decăpușare. Aceste companii mănâncă bani publici. Și sunt niște găuri negre în statul român, unele dintre ele sunt aceste companii și unele sunt chiar la Ministerul Economiei. Ne uităm și la firmele care sunt pe profit, pentru că, câteodată, profitul acela poate fi mult mai mare. Înseamnă orice este nevoie pentru a opri aceste găuri negre. Avem o datorie către banii contribuabililor să îi cheltuim mai chibzuit. Pe de o parte e partea de decăpușare, dar e și partea de transparentizare și de căutare a unor investitori noi care să aibă și know-how și experiență în zona aceasta.
- Vreau să mergem și pe zona de grafit, mi se pare o oportunitate și pentru România și pentru Salrom.
- Sunt foarte multe date confidențiale de oameni care ne-au abordat și care vor să investească în România. Atitudinea noastră e și proactivă, îi căutăm să îi aducem. Vrem să îi ajutăm să fie lucrurile cât mai ușoare, ca ei să investească, mai ales în proiecte de tip greenfield, să construiască o fabrică de la zero sau o uzină sau unități productive. Există mult mai multe companii cu care ne-am văzut și suntem proactivi în investiții greenfield.
- Vrem să mergem mai mult pe instrument financiar. Asta înseamnă garanții din partea statului pentru credite bancare și dobânzi subvenționate, chiar zero. Și chiar și componentă de grant, dar legată de performanța companiei.
- Avem 1,250 milioane bugetari, o cifră care a fost în creștere, un salariu mediu care a fost în creștere, care e deja mult mai mare decât cel din privat și ăsta e un lucru pe care ar trebui să îl stabilim în coaliție cum îl rezolvăm.
Interviul integral cu ministrul Economiei Claudiu Năsui:
Elena Deacu: Să începem cu Măsura 3. Ce ați descoperit dumneavoastră în urma controalelor pe care le-ați făcut. Premierul a trimis, de asemenea, corpul de control, pentru a verifica această măsură. Care sunt rezultatele?
Claudiu Năsui: Măsura 3 este un program care era deja antamat când am venit în minister, iar scopul este continuitatea să ducem la bun sfârșit tot ce e început. Am ales cu Măsura 3 să fim foarte transparenți, am publicat și listele, iar acolo se constată, prin simpla consultare de către oricine a listelor în Excel, că a fost o creștere enormă în ultimele zile de înscrieri și avem o mare parte de firme care s-au înscris cu procente de cofinanțare foarte aproape de ultima limită a confinanțării. Unii au pus cofinanțări ridicol de mari, unii ridicol de mici, dar sunt mulți care au venit exact în ultima secundă cu exact cofinanțările care trebuie. Lucrul acesta, combinat cu faptul că știm că a existat un acces la date, pe care l-am întrerupt imediat ce am aflat, a trezit niște suspiciuni. Corpul de control nu a finalizat încă procesul controlului. Din lucrurile pe care le-am observat, am făcut și o plângere la DNA, in rem.
În momentul acesta discutăm în coaliție reluarea acestei M3, să fie făcută pe baze corecte, fără proiecte imobiliare, lucru care era altă problemă a Măsurii 3 și, mai ales, extinzând codurile CAEN eligibile la cele din legea 220.
Elena Deacu: De ce nu ați oprit proiectul?
Claudiu Năsui: A fost minima măsură de precauție când am aflat, să le oprim, și apoi evident dacă nu vezi o problemă nu încerci să o rezolvi. Apoi când am văzut că totuși este o problemă și 1.100 de firme din cele aproximativ 3.500 au aplicat în ultimele 48 de ore cu coeficiente de până în 3% deasupra limitei de cofinanțare. Evident că marea majoritate a acestor firme sunt probabil antreprenori onești care au aplicat și întâmplarea face că au picat acolo. Dar suspiciunea există și nu este normal să o lăsăm să planeze, mai ales că este vorba de banii statului, dar și de bani europeni, care tot bani publici sunt.
Elena Deacu: Cine sunt toți cei care au avut acces în sistem?
Claudiu Năsui: Sunt și bănci, sunt și extern, sunt și în minister, și în agenții, este o gamă destul de largă de oameni.
Noi dacă refacem call-ul, lucru pe care îl discutăm, trag să eliminăm criterii de genul acesta. O să mergem pe criterii de departajare mult mai puțin subiective, la nivelul aplicării. Nivelul cofinanțării este un lucru pe care îl poți manipula la nivelul aplicării, în schimb lucruri de tipul numărului de salariați sau alte variabile pe anii anteriori nu prea mai poți să modifici așa ușor. O să încerc să modificăm astfel încât nici măcar să nu mai existe un criteriu de genul acesta care să fie manipulabil.
Pentru schema HoReCa exact asta facem, nu mai mergem nici pe criteriul primul venit-primul servit, ca să fie un buluc de aplicații în prima zi, în care de multe ori pică platformele statului că vin foarte mulți solicitanți deodată, și nici un criteriu de tip punctaj sau evaluat de cineva subiectiv și nici o chestie de tip cofinanțare.
Mergem pe un alt criteriu: toată lumea o să își ia bani, indiferent de momentul la care aplică.
Elena Deacu: Dați-ne un calendar: când începe oficial măsura HoReCa?
Claudiu Năsui: Deocamdată am dat OUG-ul săptămâna trecută, am avut deja discuții cu STS pentru a face platforma care se construiește pe ce avem acum, normele de aplicare în minister sunt aproape gata. În momentul acesta partea de STS este cheie. Nu aș putea să vă dau un calendar, pentru că în momentul acesta depinde foarte mult și de ei. Ne grăbim să o facem cât mai repede.
Elena Deacu: Când repornește Măsura 3?
Claudiu Năsui: Deocamdată sunt discuții la nivelul coaliției, sper eu cât mai repede să avem o decizie clară.
Elena Deacu: Luna aceasta?
Claudiu Năsui: Sper că da!
Elena Deacu: Reluați complet de la zero? Ce se întâmplă cu cei deja înscriși?
Claudiu Năsui: Cei deja înscriși pot să reaplice la noul call, dacă alegem să facem lucrurile în felul acesta, iar dacă au reușit să fie eligibili prima oară, vor fi și acum.
Elena Deacu: Deci cei care au aplicat deja nu vor primi banii automat, trebuie să aplice din nou.
Claudiu Năsui: Dacă luăm decizia să facem lucrurile în sensul acesta, da.
Elena Deacu: În prezent, au existat multe companii care au cerut mai mulți bani decât propria cifră de afaceri. Veți mai permite acest lucru?
Claudiu Năsui: O să aplicăm legea 220, care extinde CAEN-urile.
Elena Deacu: Lege care trebuia aplicată de prima dată, dar a fost aplicată Ordonanța…
Claudiu Năsui: Exact. Aici a fost un labirint legislativ, au fost mai multe ordonanțe și o ultimă ordonanță care scurtcircuita, evita cumva amendamentele votate în Parlament. Acum o să putem aplica efectiv legea.
Sunt mai multe modificări pe care o să le facem, învățând din experiență, inclusiv partea de imobiliare, lucru pe care l-am cerut în coaliție, să nu mai fie eligibile.
Elena Deacu: Deci fără spații de producție.
Claudiu Năsui: Fără spații de producție și comerciale. Adică dacă îți iei un apartament la mare și spui că vrei să faci chibrituri în el, îmi pare rău, nu poate să fie eligibil pe fonduri europene.
Elena Deacu: Compania Metroul SA, acționară împreună cu dumneavoastră la o altă companie a familiei a aplicat pentru granturile acestea. Ați acuzat, într-un mesaj pe Facebook, „atacuri” ale „mafiei din sistem”. La cine vă referiți?
Claudiu Năsui: Mafia din sistem este mai largă, acesta este doar unul dintre atacuri. Firma aceasta este acționar 0,06% și este total neeligibilă. E la peste 2.000 de poziții sub ultima poziție eligibilă. Vorbim despre un lucru care a fost folosit mai ales de către cei care sunt supărați de prezența mea în minister. Sunt multe persoane care sunt supărate, mai ales oameni care își luau mulți bani de la statul român. Am făcut publice toate contractele cu statul din minister. Am închis robineți de bani care se duceau pentru niște găști foarte restrânse și lucrul acesta nu are cum să nu creeze animozități.
Elena Deacu: Dați-ne mai multe detalii: ce robineți de bani?
Claudiu Năsui: Există faimoasa schemă de mers la târguri, de exemplu. Dacă vă uitați pe contractele pe care le-am făcut publice, cele mai mari contracte ale statului român, prin Ministerul Economiei, de anul trecut sunt pentru participarea la diverse destinații în care de obicei am merge în vacanță. Merg cam aceiași oameni tot timpul, un număr restrâns de firme care se regăsesc an de an, dacă ne uităm la numele firmelor. Dar dacă ne uităm și la acționariat, la administrator, adresă, vedem că de fapt încregătura este și mai mare și acolo cred că am supărat mai mulți oameni.
Elena Deacu: Vorbiți despre schema de promovare a exporturilor.
Claudiu Năsui: Este o schemă mai degrabă de mers la târguri. Exporturile în România nu prea au fost promovate de către ea, este o butaforie, o iluzie, credem că promovăm exporturile, dar ea de fapt nu a promovat exporturile.
Elena Deacu: Premierul a spus că are în vedere în continuare a acestui program, dar cu un filtru mai strict. Ce modificări aveți în vedere?
Claudiu Năsui: Am avut o discuție cu premierul. E vorba și de un filtru, dar e un filtru mai ales care se face diferit, adică să nu mai mergi prin pixul unui politician, ministru, secretar de stat sau funcționar public sau exponent al sistemului, cum este acel faimos consiliu al exporturilor. Deci nu mai trebuie să decidă cineva pentru dumneavoastră, dacă aveți un IMM și produceți ceva și vreți să vă internaționalizați produsul și să mergeți la târg, nu mai trebuie să treceți prin semnătura unui funcționar sau politician. Puteți să o faceți direct și cheltuielile pe care le faceți să aibă o deductibilitate extinsă. Dacă vă costă 100 de lei, să puteți să deduceți 300 lei de exemplu. Toată organizarea poate astfel să fie făcută independent de stat. Vreau soluții de care să nu mai beneficieze un grup restrâns de oameni care până acum s-au plimbat pe banii statului prin toată lumea, ci soluții care să fie generale pentru absolut toată economia și să îi ajute pe toți.
Elena Deacu: Ne mai puteți da un alt exemplu de astfel de scheme?
Claudiu Năsui: Mai sunt și o să le analizăm pe toate, dar vreau să ies cu ele și în momentul în care am o documentare serioasă a lor.
Elena Deacu: Pe Măsurile 1 și 2, cea mai recentă situație arăta că pe Măsura 1 sunt peste 2.000 de companii cărora le-a fost admis dosarul însă nu au primit banii, iar pe Măsura 2 situația e mult mai gravă, fiind plătite doar 3.068 de companii din cele peste 16.700 admise. Doar 21 de firme au fost plătite în ultima săptămână și există totodată 2.740 solicitări neprocesate. Ce se întâmplă cu acestea?
Claudiu Năsui: Unul dintre primele lucruri pe care le-am făcut în minister a fost să grăbesc procesarea acestor dosare, în ajunul Crăciunului, când am început mandatul, ritmul de procesare era de vreo 90 de evaluări pe zi și am reușit să creștem la vreo 845 pe zi.
Problema cu plățile e că nu am avut buget, așa că a trebui să facem plăți în limita 1/12 din limita bugetului anului anterior, ceea ce este o sumă foarte mică. Aproape un sfert din banii pentru tot proiectul a fost alocat pentru 2020, plătit mai ales în ultimele luni ale anului, atunci trebuia să mergem pe 1/12 din banii aceia care erau oricum puțini, deci de aceea am avut limitarea aceasta. Acum că a trecut legea bugetului, putem să dăm drumul mai repede la plăți. Dar și acum este un proces, pentru că așa sunt lucrurile la stat. Banii sunt în Trezorerie, vin la minister, apoi se duc la agenții, în bănci și din bănci la beneficiar. Acum procesul acesta este început, deci o să dăm drumul mult mai repede la bani.
Elena Deacu: Spuneați recent că deblocați doar 150 milioane euro și restul de 500 milioane euro nu îi aveți încă.
Claudiu Năsui: Deblocăm 150 milioane de euro, o sumă însemnată, și vrem să facem ceva ca să luăm și mai mulți bani. Se merge pe două programe europene: POC și React-EU. Și ca să nu trebuiască să facem acum toată aplicația la React-EU, voiam să facem modificare ca să luăm banii tot din POC, deci e o chestie de facilitare și grăbire a plății banilor.
Elena Deacu: Aveți așadar încă vreo 3 miliarde să plătiți toate solicitările admise?
Claudiu Năsui: Avem un buget foarte mare și care acoperă cel puțin până la rectificare toate nevoile noastre, prin legea bugetului.
Elena Deacu: Deci cât mai trebuie să mai aștepte companiile ca să își primească banii, că poate dau faliment înainte?
Claudiu Năsui: Din păcate legea bugetului a venit foarte târziu, nu vă pot da un termen, dar este una din cele trei priorități de când am venit în minister, au fost plățile pentru Măsurile 1, 2 și 3, HoReCa și reorganizarea ministerului.
Elena Deacu: Din 37 de companii de la Ministerul Economiei, 27 au probleme mari. Ce se va face în acest sens?
Claudiu Năsui: 37 de companii sunt companii în care ministerul are o proporție semnificativă, că mai sunt și în care avem 1% acționariat și fără filiale. Cu filiale avem peste 70 de companii.
Aici nu există o soluție standard, nu o aplicăm pe aceeași la toți, trebuie văzut de la caz la caz și avem un secretar de stat care este dedicat fix problemei companiilor, să le luăm pe fiecare. Esențialmente ce vom face este o transparentizare mult mai mare a lor, decăpușare, pentru că în cazul unora dintre ele avem problema aceasta. Nu se poate să ai fie pierderi an de an, tu administrând active importante, sau profituri foarte mici. Dacă vă dă cineva hoteluri și active foarte impresionante, dar scoateți un profit infim an de an, înseamnă că poate este o problemă acolo. Fiecare companie trebuie luată de la caz la caz.
Elena Deacu: Ce înseamnă o decăpușare? Înseamnă și o reorganizare a companiei?
Claudiu Năsui: Dacă e nevoie, absolut. E clar că lucrurile așa cum au mers până acum nu au cum să continue. Aceste companii mănâncă bani publici. Zicem că nu au fost bani pentru sănătate, pentru spitale, pentru școli, dar trebuie să vedem totuși unde s-au dus acești bani. Și sunt niște găuri negre în statul român, unele dintre ele sunt aceste companii și unele sunt chiar la Ministerul Economiei.
Elena Deacu: Dați-ne un exemplu.
Claudiu Năsui: Din astea 28 sunt multe care sunt în insolvență, în faliment, sunt cazuri notorii. Nu aș vrea acum să le iau, pentru că dacă pun reflectorul pe una singură, apoi o să zică cineva că am ceva cu ea. Nu, e o problemă sistemică și trebuie rezolvată sistemic, doar că soluțiile vor fi personalizate de la caz la caz, că fiecare companie nu are aceeași problemă. În unele cazuri managementul chiar s-a zbătut să meargă bine, în alte cazuri e clar că nu, că a semnat niște contracte păguboase.
Asta nu e o problemă doar pentru acele 28 de companii care sunt cu probleme evidente. Problemele evidente înseamnă să fii în faliment, să fii în insolvență, să ai pierderi uriașe sau să ai datorii uriașe. Avem și cazul acesta cu datorii uriașe și acum sunt pe profit și întreabă „ce aveți cu noi”. Păi trebuie să te uiți și ce ai în urmăm mai ai nevoie de 100 de ani să rambursezi datoriile.
Va deveni o prioritate să rezolvăm toate cazurile acestea. Ne uităm și la firmele care sunt pe profit, pentru că, câteodată, profitul acela poate fi mult mai mare. Dacă exploatezi un monopol, e normal să fii profitabil. Îți trebuie incompetență extraordinară, dar am mai văzut și asta, când monopolul face pierderi…
Elena Deacu: Reorganizarea înseamnă și reduceri de personal?
Claudiu Năsui: Înseamnă orice este nevoie pentru a opri aceste găuri negre. Avem o datorie către banii contribuabililor să îi cheltuim mai chibzuit. Banul contribuabilului este sfânt. Eu susțin foarte puternic o reformă fiscală în România. Luăm aproape jumătate din munca oamenilor plătiți cu salarii mici, avem cea mai mare impozitare pe salarii mici. Dacă ne uităm pe salarii în general, suntem puțin deasupra mediei europene. Suntem cei mai duri, cei mai punitivi, pe salariul minim. Iar în condițiile acestea să vezi toate aceste găuri negre… te doare sufletul.
Elena Deacu: Un termen până la care se va face o reorganizare sau măcar un plan pentru reorganizarea acestor companii?
Claudiu Năsui: Lucrăm la un memorandum care să traseze liniile directoare ale acțiunii statului și ale strategiei Ministerului Economiei în privința acestor companii, dar este o prioritate pe termen mediu.
Elena Deacu: Salrom a rămas la Ministerul Economiei?
Claudiu Năsui: Da.
Elena Deacu: Noi știm, în urma unor studii, că Salrom operează câteva mine de grafit, din care se obține grafenul, material extrem de important la nivel global în producția de baterii. Aveți un plan pentru relansarea extracției de grafit în România?
Claudiu Năsui: Salrom este una dintre companiile acelea care sunt pe profit, dar putea fi pe profit mai mare. Am avut recent niște vești că ar putea fi niște decizii foarte păguboase pentru companie luate de management și am solicitat corpului de control al primului ministru care desfășura un control să extindă aria controlului.
Da, vreau să mergem și pe zona de grafit, mi se pare o oportunitate și pentru România și pentru Salrom.
În sensul acesta cred că e bine să căutăm și investitori. Asta este o altă parte a restructurării companiilor de stat care trebuie făcută. Pe de o parte e partea de decăpușare, dar e și partea de transparentizare și de căutare a unor investitori noi care să aibă și know-how și experiență în zona aceasta. Până la urmă nu e suficient să vrei să faci grafit, trebuie să ai și know-how și de multe ori acel know-how este foarte specializat. Și atunci e bine să ai parteneri cu care pleci la drum.
Elena Deacu: Ultimul an a adus extrem de puține investiții străine în România. Aveți discuții acum pentru eventuale investiții, chiar noi, nu neapărat în actuale companii? Ne puteți da exemple?
Claudiu Năsui: Nu vă pot da exemple, pentru că sunt foarte multe date confidențiale de oameni care ne-au abordat și care vor să investească în România. Atitudinea noastră e și proactivă, îi căutăm să îi aducem și, în momentul în care vedem că vom, vrem să îi ajutăm să fie lucrurile cât mai ușoare, ca ei să investească, mai ales în proiecte de tip greenfield, să construiască o fabrică de la zero sau o uzină sau unități productive.
Scopul meu este să fac din România o destinație foarte atractivă pentru investiții, să fie foarte ușor să investești în România și dacă ești capital străin și, mai ales, dacă ești capital autohton, să fie foarte ușor să întreprinzi, să deschizi un IMM, să îl închizi, de ce nu, și aceasta face parte din business. Să fie o interacțiune mult mai ușoară cu statul, mai ales dacă ești mic și pe măsură ce crești să vină și povara administrativă.
Statul practic frânează foarte mult economia în două moduri. E povara fiscală, mai ales foarte mult pe muncă și susțin în continuare reforma acestui sistem, dar nu am neapărat atribuții în zona aceea, și apoi în zona administrativă, birocrația, reglementările absurde, ce trebuie în România să avem să fim campionii Europei pe zonele astea. Trebuie să ne aliniem și noi la standarde, să cerem mai puține acte și să nu mai chinuim antreprenorii. Antreprenorul trebuie să se ocupe de afacerea lui, să producă valoare, nu de hârțogărie. Asta este treaba funcționarului.
Elena Deacu: Spuneați recent că unul din secretarii de stat la lucra la debirocratizare. Care este orizontul de implementare?
Claudiu Năsui: Anul trecut mi-au trecut opt proiecte de lege pe debirocratizare. Pe linie parlamentară poți să schimbi legi. Nu poți să faci digitalizarea statului român, nu poți să faci licitații publice. Există un minister al digitalizării și există o parte a digitalizării pe care vrem să o împingem cât mai tare la nivelul Registrului Comerțului și la nivelul ANAF.
Pe partea de birocratizare, secretarul de stat va veni cu un memorandum cu toate modificările legislative pe care o să le facem.
Elena Deacu: Dați-ne un exemplu de modificare notabilă și orizontul de implementare.
Claudiu Năsui: Vă pot da exemplele pe care le-am făcut deja, pentru restul trebuie să discut cu ea [secretarul de stat]. Ideea clară este că dacă ești micro în România, statul trebuie să te lase în pace.
Elena Deacu: Ce exemple de politici sau decizii pregătiți pentru dezvoltarea sectorului privat? De exemplu în PNRR există direcții speciale dedicate?
Claudiu Năsui: Avem mai multe proiecte în PNRR pe care le-am propus oficial ca minister. Există un fond mare pentru IMM-uri, care să funcționeze mai mult pe instrumente financiare. Nu mai vrem schema care este pur grant, luați banii și apoi ne promiteți că faceți niște obiective și le vedem apoi înfăptuite sau neînfăptuite, cu monitorizare pe ani de zile.
Vrem să schimbăm puțin strategia asta, să mergem mai mult pe instrument financiar. Asta înseamnă garanții din partea statului pentru credite bancare și dobânzi subvenționate, chiar zero. Și chiar și componentă de grant, dar legată de performanța companiei. Tu îți faci un plan, după primul an, după al doilea, după al treilea, ce obiective îți propui. Dacă ai reușit să atingi obiectivele acelea, atunci să intre și componenta de grant, de exemplu statul îți rambursează 20% din credit. Ai reușit și după al doilea an obiectivele, atunci îți mai rambursează încă 20%. Și atunci aliniezi și stimulentele antreprenorilor, să atingă acele obiective, să nu fie doar un program prin care își iau banii ca la Start Up Nation apoi își vând firma pe Olx și reduci aproape la zero riscul ca Uniunea Europeană să nu îți dea banii pentru că tu nu ți-ai îndeplinit obiectivele, pentru că tu îi dai în măsura în care se îndeplinesc obiectivele. Și așa poți să folosești instrumente financiare pentru mult mai multe firme, să dai dobânzi subvenționate și garanții pentru foarte mulți și granturi să dai numai la cei care își ating și obiectivele.
Elena Deacu: Economedia are informația că o companie ia în calcul o investiție majoră în România în producția de semiconductori. Știți ceva despre această intenție?
Claudiu Năsui: Datele sunt confidențiale și potențialii investitori vor să țină lucrurile acestea confidențiale până iau o decizie.
Există mult mai multe companii cu care ne-am văzut și suntem proactivi în investiții greenfield.
Elena Deacu: Unde ar putea fi făcută o astfel de investiție?
Claudiu Năsui: Nu o să facem favoritisme, vreau să investească în România. Evident, cu cât investesc în județele mai sărace tocmai ca să le ridicăm, asta ar fi mai bine, că aduce o echitate mai mare. Dar decizia de investiție trebuie să fie 100% a investitorului, el trebuie să știe ce este mai bine pentru business-ului lui. Eu tot ce-mi doresc este ca ei să investească în România, să fie profitabili în România, să vadă și alți investitori asta și să vină și ei. Să intrăm și noi în circuitul acesta grandios al capitalismului în care există prosperitate și creem valoare pentru toată lumea și scoatem cât mai mulți oameni din sărăcie.
Elena Deacu: Avem o schemă de filme produse în România de către investitori străini. În decembrie 21 de producții încă își așteptau banii. De ce au fost întârziate plățile?
Claudiu Năsui: E o schemă care a avut foarte multe probleme, a fost mutată de la Comisia de Prognoză la fostul mare minister MEEMA. Nu s-a făcut nicio plată tot anul. Înțeleg că sunt niște probleme juridico-administrative, încercăm să le deblocăm. Am cerut buget, avem cam 150 milioane datorii din urmă de plătit și am primit 100 milioane lei ca să plătim măcar din urmă, lucru pe care intenționăm să îl facem.
Elena Deacu: Vor mai fi finanțate proiecte noi?
Claudiu Năsui: Deocamdată aș vrea să plătim ce avem ca datorii. Statul român de prea multe ori s-a înhămat la cheltuieli noi, având datorii din spate. Asta este calea către dezastru.
Elena Deacu: Avem exemplul Start Up Nation pentru care încă nu au fost plătite sumele pentru 2018-2019.
Claudiu Năsui: Program început fără să ai buget, oameni care și-au ipotecat case, și-au făcut datorii la bancă, bazându-se pe faptul că vin acești bani de la buget la un moment dat. Și constrângerile bugetare ne fac să întârziem. Am primit 673 milioane de lei de la Ministerul Finanțelor pentru a face plăți din urmă.
Elena Deacu: Acoperă toate solicitările?
Claudiu Năsui: Solicitările sunt de 800 de milioane, deci 673 de milioane cred că este în regulă până la rectificare.
Elena Deacu: Va mai exista o ediție viitoare?
Claudiu Năsui: Vreau să mergem mai degrabă pe partea aceasta de scheme de instrumente financiare și de lucruri care sunt finanțate prin PNRR și prin fonduri europene.
Elena Deacu: Deci nu va exista.
Claudiu Năsui: Deocamdată vreau să ne concentrăm pe asta și să plătim datoriile din urmă.
Elena Deacu: Ați fost criticat că v-ați delegat atribuțiile către secretarii de stat. Cum funcționează ministerul?
Claudiu Năsui: Funcționează delegând mai puține atribuții decât au fost delegate de către miniștrii dinaintea mea și chiar din miniștrii actuali.
Până la urmă treaba unui ministru e să coordoneze, nu să facă micro-management.
Elena Deacu: Cum vedeți numărul de bugetari?
Claudiu Năsui: Personal îl văd ca fiind prea mare, la nivelul statului în general avem 1,250 milioane bugetari, o cifră care a fost în creștere, un salariu mediu care a fost în creștere, care e deja mult mai mare decât cel din privat și ăsta e un lucru pe care ar trebui să îl stabilim în coaliție cum îl rezolvăm.
Aici este o problemă destul de interesantă, deoarece deși media este mult mai mare la stat decât în privat, așezarea salariilor nu este la fel. Adică sunt unii oameni care muncesc pe salarii mici și sunt unii oameni care nu muncesc pe salarii imense. Asta este problema de fapt, că media e compusă și din salariile acelea absolut imense ale unor oameni pe care unii cu siguranță nu le merită. Sinecuri, adică.
Elena Deacu: Câți bugetari considerați că ar trebui să rămână?
Claudiu Năsui: Nu cred că se pune problema în felul acesta. Depinde de ceea ce considerăm că ar trebui să facă statul și în momentul acela trebuie să o facă cât mai eficient, cu numărul minim necesar.
Elena Deacu: Dumneavoastră ați venit cu ideea de zero taxe pe salariul minim, pe care o găsim și în programul de guvernare, ca un proiect pilot. Din ce înțelegem ar putea fi implementată în agricultură. Mai sunt și alte sectoare?
Claudiu Năsui: De exemplu, în PNRR am inclus o măsură activă de activare a forței de muncă, tocmai pentru a și compensa pierderile lor și pentru că este o zonă în care genul acesta de măsură ar face foarte mult bine. Ea ar afecta pozitiv domeniile în care este multă muncă la negru – și în agricultură, și în HoReCa – sau la gri. Lucrăm pe ideea de HoReCa sau de agricultură și la HoReCa avem și o fișă depusă în PNRR și care ar ajuta foarte mult industria și ar fi și măsură compensatorie pentru suferința imensă a acestei industrii, și din pricina Covid, dar și din pricina răspunsului statului la Covid.
Elena Deacu: Președintele PNL a dat de înțeles că această măsură nu va fi inclusă în PNRR.
Claudiu Năsui: Acum, eu sunt mai degrabă liberal în gândire și cred că ar trebui redusă povara fiscală pe muncă.
Elena Deacu: Totuși zero taxe pe salariul minim înseamnă că angajatul nu va avea plătite contribuții la pensie și la sănătate, iar acestea vor fi suportate de restul oamenilor.
Claudiu Năsui: Asta e exact ceea ce se întâmplă și la alte categorii din România, dar mai ales în alte state din UE. Nu este că el nu plătește, el plătește, dar de la un anumit prag în sus. Practic ai niște bani pe care statul ți-i lasă. Nu îi iau de la cel mai sărac, lasă că îi iau după ce treci de un anumit prag. Genul acesta de politică a funcționat cu mare succes în mai toate statele europene. În Anglia, Guvernul conservator a mărit pragul acesta de la 4.000 de lire la 12.000 de lire pe an, sub care statul nu îți ia niciun leu. Asta nu înseamnă că nu ești asigurat, că nu ai pensie. Da, o să ai pensia minimă, dar asta se întâmplă și acum. Dacă toată viața, dacă 30 de ani de stagiu de cotizare ai salariul minim, vei fi eligibil la o pensie sub pensia minimă, deci vei primi pensia minimă. Nu schimbăm nimic nici la modul de calcul al pensie, nici la calitatea de asigurat în sistem, schimbăm numai stimulentul acesta pentru a munci și pentru a te activa și pentru a ieși din sărăcie.
Elena Deacu: Guvernul PNL-USR-PLUS a introdus în programul de guvernare operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare şi înfiinţarea Fondului Român de Investiţii. Acum ceva vreme vă opuneați unei astfel de idei, când a venit din partea PNL. V-ați schimbat părerea?
Claudiu Năsui: Nu, nu mi-am schimbat părerea, dar ideea este să nu înființăm instituții noi. Dacă vrem să facem lucrul acesta, să folosim instituții preexistente, le folosim pe ele. Nu vreau să fim în situația pe care o vedeam în ultimii ani în Parlament, în fiecare lună se mai înființa câte o agenție. Dacă tot înființăm agenții și sinecuri, numărul de bugetari nu o să facă decât să crească, pe banii contribuabilului român. Trebuie să punem frână și la excesele acestea și să folosim ce avem, avem tone de instituții în statul român pe care le putem folosi.
Elena Deacu: Pe partea de turism ce aveți în plan?
Claudiu Năsui: Partea aceasta cu HoReCa afectează în special turismul. Zero taxe pe salariul minim în HoReCa ar fi o mană cerească. De asemenea, în PNRR am inclus mai multe proiecte de investiții în turism, fero-turism. Și îmi doresc o deschidere cât mai rapidă pentru a putea veni alți cetățeni, precum cei israelieni, în România să își facă vacanțele. Și românii să se poată duce în vacanță unde doresc ei. Destinația preferată a românilor este Grecia și acolo iarăși mi-aș dori o posibilitate ca până la vară să poată fiecare om să se ducă unde își dorește și să poată veni și alții în România.
Elena Deacu: Susțineți ideea unui pașaport de vaccinare sau a unor acorduri bilaterale între țări?
Claudiu Năsui: Nu susțin neapărat un pașaport, susțin o deschidere, vreau ca românii să aibă libertatea să se ducă unde vor și vreau ca alții să aibă libertatea să vină aici să își poată cheltui banii.
Elena Deacu: Mai aveți ceva de adăugat?
Claudiu Năsui: Doar că pentru prima oară în istoria sa ministerul acesta are ca misiune oficială debirocratizarea și faptul că pe termen mediu prioritățile principale sunt debirocratizare și reforma companiilor de stat.
Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea