VIDEO Noul pod rutier între România şi Ucraina, peste Tisa, în teste / Când va fi deschis circulației

Șantierul Podului peste Tisa și al noului Punct Vamal, un proiect major cofinanțat din fonduri europene, a intrat în faza finală, odată cu încheierea cu succes a testelor complexe de siguranță statică și dinamică, a anunțat secretarul de stat în ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.

Testarea a reprezentat o etapă crucială înainte de pre-recepția și recepția la terminarea lucrărilor, confirmând că structura îndeplinește toate standardele de rezistență.

Pentru testele statice, au fost folosite opt camioane, fiecare încărcat cu 40 de tone, însumând un total de 320 de tone. Măsurătorile au fost realizate în șase seturi distincte, pe fiecare deschidere a podului, cu vehiculele poziționate în puncte critice. Pentru testele dinamice au fost făcute măsurători în timp ce camioanele se deplasau pe ambele sensuri de mers, la viteze diferite.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Concluzia a fost că toate valorile înregistrate în urma testărilor statice și dinamice se încadrează în limitele proiectate, asigurând siguranța structurii, a menționat secretarul de stat.

Podul peste râul Tisa, cu o lungime totală de 268 de metri, este format din două structuri paralele, separate printr-o distanță de trei metri, fiecare deservind câte un sens de circulație. Proiectul include o construcție de drum nou de 1,2 km, cinci poduri de desecare, o intersecție tip girație și trotuare.

Noul Punct de Trecere a Frontierei adiacent este proiectat pentru a respecta prevederile Ghidului Schengen și va avea o capacitate semnificativ sporită:

• 6 benzi per sens pentru control: două pentru autovehicule mici, două pentru transport marfă, o bandă pentru Corp Diplomatic și o bandă pentru transport persoane.

• Infrastructura include patru hale de control și două clădiri administrative pentru poliția de frontieră și vamă.

Acest obiectiv este considerat vital pentru regiune și este de o importanță deosebită pentru cei peste 32.000 de etnici români din zona de graniță, a menționat secretarul de stat.

În prezent, se fac ultimele pregătiri în zona punctului vamal în vederea recepției finale a întregului obiectiv.

Lucrările la noul pod peste râul Tisa, care va lega Sighetu Marmației de Bila Țerkva (Biserica Albă), sunt programate pentru recepție pe partea română până la 20 decembrie 2025, spunea Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în urma unei noi reuniuni bilaterale româno-ucrainene desfășurate la Solotvino (Ucraina), alături de adjunctul ministrului Dezvoltării Comunităților și Teritoriilor din Ucraina, Serhii Derkaci, în urmă cu două luni.

Acum, traficul rutier între România şi Ucraina se face peste un pod din lemn şi metal, construit la începutul anului 2000, care are un singur sens de circulaţie şi două benzi pietonale.

În septembrie, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Maramureş, Gabriel Zetea, a anunțat că podul vechi care traversează râul Tisa, asigurând legătura dintre România şi Ucraina, situat în vecinătatea municipiului Sighetu Marmaţiei, va intra în reparaţie.

„Podul e una dintre cele mai vechi construcţii din judeţ ce permite accesul spre Ucraina. Înainte de darea în folosinţă a acestui pod, accesul spre Ucraina se făcea prin punctul de trecere a frontierei Halmeu (în judeţul Satu Mare n. red.). Fiind o construcţie din lemn şi fier, de-a lungul anilor a fost afectată, iar odată cu războiul din Ucraina, traficul rutier a crescut simţitor, mult peste parametrii tehnici rezultaţi din proiectarea acestui pod. De-a lungul timpului au mai fost efectuate reparaţii, însă de astă dată e nevoie de revizie a întregii structuri şi intervenit acolo unde e necesar”, a arătat Gabriel Zetea.

Conform acestuia, valoarea investiţiei este de 5.690.924 lei (fără TVA), durata de execuţie fiind de 18 luni din momentul începerii şantierului.

Podul funcţionează cu un singur sens de circulaţie şi două punţi pietonale. Coordonarea traficului este asigurată de Poliţia de Frontieră, respectiv grăniceri ucraineni din punctul de frontieră Solotvino.

Construit la începutul anului 2000, podul din lemn fixat pe o structură din fier a fost gândit a funcţiona asigurând micul trafic de frontieră dintre cele două ţări.

Temporar, liniile ferate ucrainene permit accesul în România a unui tren de călători prin punctele de trecere Valea Vişeului şi Câmpulung la Tisa, dar odată cu începerea războiului, Ucraina a suspendat traficul feroviar spre România pe linia ferată cu ecartament lat.

Investiţia se află în portofoliul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).