În ultimele săptămâni, prețul petrolului a scăzut brusc, reducându-se de la peste 120 de dolari pe baril la un nivel sub 92 de dolari per baril în cazul cotației Brent. Teama de recesiune, criza energetică și tensiunile geopolitice inflamează investițiile în petrol, spune Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. Datele urmărite de companie arată că și în România prețul benzinei la pompă s-a redus cu aproape 5% în perioada 25 iulie – 8 august. Tendința de scădere a prețului barilului de petrol se resimte și asupra consumatorului final, dar cu decalaj, explică specialiștii.
Analiza XTB:
Prețul petrolului a scăzut brusc, ajungând de la 120 de dolari per baril sub 92 de dolari per baril în cazul cotației Brent. Indicele manufacturier Empire State din SUA a atins cel mai scăzut nivel din mai 2020.
Traderii și administratorii de fonduri au părăsit piața petrolului în ultimele luni, scăzând activitatea la minimul ultimilor șapte ani, pe fondul celei mai mari crize energetice globale din ultimele decenii, deoarece investitorii nu mai sunt dispuși să „suporte” volatilitatea persistent ridicată, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
În România, prețul benzinei la pompă s-a redus cu aproape 5% (4,87%) în perioada cuprinsă între 25 iulie și 8 august. Tendința de scădere a prețului barilului de petrol se resimte și asupra consumatorului final, dar există un decalaj de timp.
Volatilitatea ridicată a pieței creează multă confuzie și pentru companiile ce realizează prognoze, intervalul de variație fiind unul extrem de amplu și ajungând la aproape 40 de dolari, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB România.
În ultimele săptămâni, prețul petrolului a scăzut brusc, reducându-se de la peste 120 de dolari pe baril la un nivel sub 92 de dolari per baril în cazul cotației Brent.
În prezent, prețul pierde puțin teren, retrăgându-se către zona de 96 de dolari per baril, după ce aseară a atins un maxim local de 97,40 de dolari per baril.
Dinamica actuală este sustenabilă sau este o evoluție de moment ce urmează fluxurile de știri din prezent?
Prețurile cotațiilor WTI și Brent s-au depreciat la începutul săptămânii, după ce traderii au digerat datele economice pesimiste din SUA și China. În Asia, producția industrială și datele privind vânzările de retail din China pentru iulie au ratat așteptările analiștilor.
Banca Populară Chineză (PBOC) a redus facilitatea de creditare pe termen mediu cu 10 puncte de bază, semnalând o nouă intenție de a susține creșterea economică.
Cu toate acestea, mișcarea nu a reușit să atenueze temerile legate de recesiune în rândul traderilor de mărfuri.
În plus, sentimentul negativ a fost alimentat de scăderea neașteptată și puternică a indicelui manufacturier Empire State din SUA, care a atins cel mai scăzut nivel din mai 2020.
Prețurile petrolului au resimțit o presiune suplimentară după apariția știrilor conform cărora Iranul a răspuns la proiectul final al UE, pentru a restabili acordul nuclear din 2015.
Anterior, Hossein Amir-Abdollahian, ministrul de Externe al Iranului, a declarat că un acord este posibil, dat fiind că cererile SUA sunt „realiste”.
Deși rămân obstacole, Statele Unite și Iran sunt cu un pas mai aproape de atingerea unui acord, care ar putea duce la revenirea petrolului iranian pe piața globală în câteva luni.
Iranul ar putea să majoreze aprovizionarea globală cu peste 2 milioane de barili pe zi, deși probabil că ar fi nevoie de timp pentru ca producția să ajungă la aceste niveluri.
Totuși, chiar dacă s-ar semna un nou acord, ar dura ceva timp până când sancțiunile ar putea fi complet ridicate.
Când s-a ajuns la acordul din 2015, a durat aproximativ jumătate de an pentru ca restricțiile să fie anulate.
Producția de petrol a Iranului a crescut apoi cu aproximativ 700.000 de barili pe zi, în prima jumătate a anului 2016.
Traderii și administratorii de fonduri au părăsit piața petrolului în ultimele luni, scăzând activitatea la minimul ultimilor șapte ani, pe fondul celei mai mari crize energetice globale din ultimele decenii, deoarece investitorii nu mai sunt dispuși să „suporte” volatilitatea persistent ridicată.
Ieșirea participanților, în special a fondurilor speculative și a speculatorilor, a făcut ca fluctuațiile zilnice ale prețurilor să fie mult mai mari decât în anii precedenți.
Acest lucru a făcut mai dificil pentru companii să se protejeze (prin metode de hedging) în fața achizițiilor fizice de petrol.
Volatilitatea a afectat companiile care au nevoie de stabilitatea pieței energetice pentru operațiunile lor, precum companiile de petrol și gaze, dar și industria de producție și industria alimentară și a băuturilor.
Contractele futures pe țițeiul Brent variază amplu în fiecare zi.
În perioada cuprinsă între invazia Ucrainei, din 24 februarie, și 15 august, intervalul zilnic dintre maximele și minimele unei sesiuni pentru cotația Brent a fost în medie de 5,64 dolari.
Pentru aceeași perioadă a anului trecut, media a fost de 1,99 dolari, conform unei analize a Reuters.
Multe tipuri diferite de investitori, inclusiv bănci, fonduri și producători, au părăsit piața pe fondul instabilității.
În unele zile piața crește ca urmare a apariției unor informații despre amenințări la adresa ofertei, în timp ce în alte zile perspectivele economice tulbure determină corecții la fel de ample.
Potrivit datelor JP Morgan, interesul general deschis pentru piața futures a scăzut cu aproape 20% de la începutul conflictului din Ucraina. Astfel, interesul deschis pentru contractele futures ale cotației Brent a fost la începutul lunii august la 1,802 milioane de contracte, cel mai scăzut nivel din iulie 2015.
Piața este alimentată în primul rând de speculatori, adepți ai tendințelor și fonduri axate pe aspectele macroeconomice care caută să se protejeze în fața încetinirii economice care se prefațează.
JP Morgan a afirmat că din cauza participării în scădere pe piață, prețurile petrolului oscilează cu aproximativ 25 de dolari pe baril pentru fiecare variație de 1 milion de barili pe zi (bpd) a ofertei sau cererii.
Acest nivel este mult mai ridicat față de pragul de 15 dolari, care era observat înainte de conflictul din Ucraina.
Această accentuare a volatilității creează teamă în rândul investitorilor.
În ceea ce privește oferta, stocurile de țiței din Statele Unite au scăzut cu 21,8 milioane de barili, până la 915,8 milioane de barili în iunie, atingând cel mai scăzut nivel din 2004, conform celor mai recente date ale Joint Organizations Data Initiative (JODI).
Nivelurile scăzute ale stocurilor de țiței din Statele Unite în iunie au coincis cu cea mai recentă creștere a prețurilor petrolului din primele zile ale lunii, când UE a anunțat un embargo asupra importurilor de țiței și produse petroliere rusești transportate pe mare, care urmează să intre în vigoare la începutul anului 2023.
În a doua săptămână a lunii iunie, prețurile la benzină din SUA au crescut pentru a depăși media națională de 5 dolari per galon, un nivel record.
Pragul de 5 dolari era așteptat de câteva săptămâni, având în vedere creșterea prețurilor internaționale la țiței, capacitatea restrânsă de rafinare din Statele Unite, cererea robustă în ciuda prețurilor record și stocurile la minime multianuale din SUA.
După jumătatea lunii iunie, însă, temerile de pe piețele globale cu privire la o recesiune în multe state au dus la o secvență de scăderi puternice pe piața petrolului, prețurile coborând sub 100 de dolari pe baril.
Ca urmare a scăderii prețurilor internaționale la țiței, prețul mediu al benzinei din SUA a coborât la începutul lunii august sub 4 dolari per galon pentru prima dată de la începutul lunii martie, pe măsură ce oferta a crescut și îngrijorările legate de economie s-au accentuat.
În România, prețul benzinei la pompă s-a redus cu aproape 5% (4,87%) în perioada cuprinsă între 25 iulie și 8 august, sugerând că tendința de scădere a prețului barilului de petrol se resimte și asupra consumatorului final, dar există un decalaj de timp.
Volumul rafinăriilor din China a scăzut la cea mai redusă rată zilnică din martie 2020, la 12,53 milioane de barili pe zi (bpd), în scădere cu aproape 1 milion de barili pe zi (bpd), surprinzând mulți participanți de pe piața petrolieră, care se așteptau la o redresare puternică după ridicarea restricțiilor.
Totuși, extinderea perioadei de mentenanță ar putea să fie o cauză.
Potrivit celui mai recent raport lunar al pieței petrolului al OPEC, cererea de petrol va înregistra anul acesta o creștere cu 3,1 milioane de barili pe zi (bpd), deși prognoza pentru a doua jumătate a anului a fost revizuită în jos, din cauza „așteptărilor privind o reapariție a restricțiilor pandemice și a incertitudinilor geopolitice continue”.
Incertitudinile geopolitice se referă preponderent la războiul din Ucraina.
Cea mai mare parte din statele OPEC nu reușesc nici în prezent să respecte obiectivele de producție.
Organizația a stabilit că va majora producția cu peste 600.000 bpd în iulie și august, față de aproximativ 420.000 bpd anunțați inițial.
Cu toate acestea, nu au reușit să atingă această țintă în iulie și este probabil să dezamăgească din nou în această lună.
În plus, OPEC+ a stabilit la ultima întâlnire de la începutul acestei luni să adauge un plus de 100.000 bpd la producția totală.
Această ultimă revizuire descendentă a cererii a fost a treia pe care instituția a anunțat-o din aprilie.
Între timp, Agenția Internațională a Energiei (AIE) pare să fi realizat că efectul sancțiunilor occidentale asupra producției și exporturilor de petrol din Rusia a fost mult mai puțin sever decât se temea. Și acest lucru pregătește scena pentru o piață a petrolului care este mai bine aprovizionată decât s-ar fi așteptat mulți în urmă cu doar câteva luni.
Nu trebuie să ignorăm distrugerea cererii din cauza prețurilor ridicate, ca factor în declinul general al cererii de petrol.
Cu toate acestea, distrugerea cererii este compensată de o creștere a tranziției dinspre consumul de gaz la petrol, în special în Europa, pe măsură ce utilitățile și guvernele se confruntă cu prețurile record la gazele naturale.
Există semne de încetinire a creșterii economice, care ar putea afecta cererea de petrol.
Dar participanții și analiștii de pe piața petrolului întâmpină dificultăți în a estima cât de mult ar putea fi afectată cererea, într-o recesiune care nu se va asemăna cu criza din 2008/2009.
Factorii „bearish” (atitudinea negativă a investitorilor) domină sentimentul actual al pieței, dar unii analiști spun că este posibil ca traderii să fi inclus deja prea mult în preț teama de recesiune.
În timp ce unii analiști spun că petrolul se îndreaptă și mai jos în contextul recesiunii tot mai probabile, alții susțin că această recesiune ar putea fi diferită și să nu conducă la o scădere reală a cererii de petrol în termeni anuali.
Volatilitatea ridicată a pieței creează multă confuzie și pentru companiile ce realizează prognoze, intervalul de variație fiind unul extrem de amplu și ajungând la aproape 40 de dolari.
Prețurile globale ale petrolului sunt așteptate să scadă la aproape 70 de dolari pe baril până la sfârșitul anului 2024, a declarat Moody’s Analytics într-un raport recent privind regiunea Asia Pacific.
Pe de altă parte, Goldman Sachs și-a revizuit în scădere prognoza privind prețul Brent pentru acest trimestru la 110 dolari pe baril, în scădere față de o previziune anterioară de 140 dolari pe baril, dar consideră în continuare că argumentele pentru prețuri mai mari ale petrolului rămân puternice.
Pentru Barclays, rezerva solidă de petrol din Rusia și un surplus de ofertă așteptat pe piață au determinat banca să reducă estimările privind prețul petrolului Brent la 103 dolari per baril pentru anul acesta și anul viitor. Banca a ajustat în scădere prognozele de la 111 dolari pe baril.
Pe de altă parte, semnalele optimiste iminente includ sezonul uraganelor din Statele Unite din august și septembrie, unde furtunile severe și uraganele ar putea forța închiderea platformelor de producție din Golful Mexic sau închiderea preventivă a rafinăriilor de pe coasta Golfului.
Un alt factor optimist până la sfârșitul anului ar putea apărea de la încheierea perioadei de eliberări a Rezervelor Strategice de Petrol din SUA, care este așteptată în prezent să se încheie în octombrie.
În același timp, producătorii de petrol din SUA nu cresc prea mult producția, nici măcar la niveluri de preț de peste 100 de dolari per baril, din cauza constrângerilor lanțului de aprovizionare și a costurilor în creștere.
Efectul deplin al interdicției UE asupra importurilor de petrol rusesc pe mare, care se așteaptă să intre în vigoare la sfârșitul anului, este, de asemenea, dificil de estimat.
Mișcarea pe termen scurt a prețului petrolului va fi condusă de imaginea economică, inflație și creșterea ratei dobânzii, dar unii factori optimişti ar putea înclina sentimentul înapoi la creșterea prețurilor.
Printre acestea se numără o capacitate de rezervă globală foarte scăzută, incapacitatea OPEC+ de a majora producția la niveluri mai ridicate decât în prezent și elementul necunoscut reprezentat de situația cu Rusia.
În următoarele luni, va deveni mai clar cum ar putea fi afectată aprovizionarea de petrol rusesc către piețe și dacă Președintele Rusiei, Vladimir Putin, va înceta să mai vândă petrol acelor țări care se alătură inițiativei de plafonare a prețului petrolului rusesc.
Limita de preț propusă include asigurarea și alte servicii pentru transportul de petrol al Rusiei, dar Moscova a spus deja că nu își va exporta petrolul dacă plafonul de preț este stabilit sub costul său de producție.