Gara Filaret, prima gară a Capitalei, a fost inaugurată oficial în urmă cu 152 de ani, la 19/31 octombrie 1869, atunci când trenul de onoare „Michaiu Bravul”, tras de locomotiva care purta acelaşi nume, a plecat spre Giurgiu. Trenul a parcurs distanţa de 67 de kilometri dintre Bucureşti şi Giurgiu în aproximativ o oră şi jumătate, circulând cu o „iuţeală” medie de 45 km/h. Însă primul tren pe această linie a circulat pe 7 septembrie 1869 cu însuşi Principele Carol care deschidea primul „drum de fier românesc”, linia Bucureşti – Giurgiu.
Construită în timp record – 4 ani (1865-1869) şi închisă din 2005, linia de tren Bucureşti – Giurgiu este „oglinda” sistemului feroviar din România şi a nepăsării care a marcat interesul statului pentru un transport eficient şi ecologic. Proiectată în vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi inaugurată de Principele Carol I, prima cale ferată din România acelor vremuri nu a fost suficient de importantă pentru cei 20 de miniştri ai care au condus „Transporturile” de la momentul prăbuşirii podului peste Argeş de la Grădiştea (august 2005, ministru era Gheorghe Dobre) şi până în decembrie 2020, la semnarea contractului cu PORR pentru refacerea liniei (ministru Lucian Bode).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Stadiul lucrărilor pentru redeschiderea liniei
Podul peste Argeş de la Grădiştea a fost complet demolat, iar constructorul poate începe lucrările pentru construirea noului viaduct. Acesta va avea o lungime totală de 1.131 metri, cu o deschidere centrală de 145 de metri, a doua din România după cea a Podului de la Cernavodă. Termenul contractual de finalizare este decembrie 2023. În această etapă, proiectul nu prevede însă dublarea şi electrificarea liniei (singurul tronson neelectrificat de pe traseul celebrului tren Orient Express de 4.000 km), licitaţia lansată în această vară pentru electrificare liniei fiind anulată din cauza ofertei neconforme, potrivit publicaţiei ClubFeroviar.
Până la prăbuşirea podului, zece trenuri circulau între Bucureşti şi Giurgiu, cele cu rang „Rapid” parcurgând distanţa în doar 75 de minute. Traseul liniei: Bucureşti, Jilava, Sinteşti, Vidra, Grădiştea, Comana, Vlad Ţepeş, Mihai Bravu, Comana, Băneasa, Tabanu, Daia, Frăteşti, Giurgiu Nord.
Între Gara de Nord şi Gara Giurgiu (74 km pe linia veche), dar acum 115 km cu ocol prin Videle, trenurile IR fac peste două ore, un bilet la clasa II-a costă 24 lei, în timp ce la trenurile Regio aproximativ 15 lei. Pe lângă numărul mare de navetişti care aşteaptă redeschiderea liniei, sunt şi foarte mulţi producători agricoli care ar putea beneficia de aceasta, zona fiind un mare bazin legumicol care aprovizionează Capitala.
Acum însă, în lipsa trenului direct, patronii firmelor de microbuze, marii câştigători ai situaţiei cer, în medie, 16 lei pentru un bilet Bucureşti – Giurgiu, unii dintre şoferi nu eliberează bilet şi fac evaziune fiscală, dar sunt şi foarte multe cazuri de transportatori, piraţi.
Sursa Foto : România Regală