160 de milioane de locuri de muncă sunt realizate de la distanță în economiile cu venituri ridicate

Munca la distanță a devenit noua normă în timpul pandemiei Covid-19. Pe măsură ce ieșim din criză, această schimbare culturală ar putea permite companiilor din țările dezvoltate să angajeze personal în regim de la distanță din țările emergente pentru a-și reduce costurile cu forța de muncă.

Coface estimează că numărul total de locuri de muncă realizate de la distanță în economiile cu venituri ridicate este de aproximativ 160 de milioane, în timp ce numărul forței de muncă potențială de la distanță din economiile cu venituri mici și medii este de aproximativ 330 de milioane.

Pentru economiile emergente, această potențială mutare virtuală ar putea deveni un pilon al dezvoltării. Pentru a identifica câștigătorii probabili ai acestei tendințe, Coface a construit un indicator bazat pe patru criterii cheie: capitalul uman, competitivitatea costului forței de muncă, infrastructura digitală și climatul de afaceri. Asia de Sud-Est se prefigurează ca regiune cu potențial ridicat, în special India și Indonezia; la fel ca alte țări mari emergente, cum ar fi Brazilia și Polonia.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Cu toate acestea, relocarea virtuală ar putea genera anxietate economică în rândul angajaților din economiile mature și ar putea deveni o sursă de risc politic.

Tentația relocării virtuale

În ultimele decenii, relocarea activității industriale și creșterea lanțurilor globale de aprovizionare au fost unii dintre principalii factori de creștere a productivității. Cu toate acestea, de câțiva ani, acești indicatori de productivitate și eficiență au scăzut.

Pentru a continua să crească nivelul competitivității și să reducă nivelul costurilor, companiile pot fi tentate să mute servicii și activități în țări cu costuri mai mici ale forței de muncă, așa cum s-a întâmplat în trecut cu serviciile IT și call center.

Odată cu pandemia Covid-19, aproape 40% din forța de muncă din Europa a muncit de la distanță în perioada carantinei din al doilea trimestru al anului 2020. Surprinse de productivitatea forței de muncă, companiile sunt din ce în ce mai atrase de ideea unei forțe de muncă virtuală globalizată. În SUA, ponderea organizațiilor care doresc să angajeze personal de la distanță cu normă întreagă cu sediul în străinătate a crescut la 36%, în creștere de la 12% înainte de pandemie.

Câte locuri de muncă se pot desfășura de la distanță? Câte pot fi relocate?

Cu cât o economie se bazează mai mult pe activități de servicii bazate pe cunoștințe aprofundate, cu atât forța sa de muncă poate lucra mai mult de la distanță. Într-un sondaj realizat în luna octombrie 2020 pe muncitori americani, 62% dintre respondenții cu studii superioare au declarat că munca lor ar putea fi realizată de la distanță. Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, doar 13% din locurile de muncă din țările emergente pot fi realizate de la distanță, comparativ cu 27% în țările bogate.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că toate locurile de muncă pot fi relocate. Multe sarcini necesită prezență parțială fizică, contact personal cu clienții sau o bună înțelegere a culturii locale.

Pentru țările bogate, relocarea virtuală ar putea deveni o sursă de risc politic, în același mod în care dezindustrializarea a contribuit la creșterea populismului. Presiunile concurenței globale pot provoca anxietate economică în rândul angajaților cu studii superioare, alimentând polarizarea politică.

În cele din urmă, unele țări emergente sunt mai bine poziționate decât altele pentru a atrage investiții virtuale de relocare. Pentru a identifica câștigătorii probabili ai acestei tendințe, Coface a construit un indicator bazat pe patru criterii cheie: capitalul uman, competitivitatea costului forței de muncă, infrastructura digitală și climatul de afaceri. Țări precum India, Indonezia sau Brazilia au un număr mare de angajați potențiali de la distanță și costuri foarte mici ale forței de muncă. Alte țări, cum ar fi Polonia, oferă un climat de afaceri excelent și o infrastructură digitală robustă. În timp ce China și Rusia ar fi, în teorie, destinații virtuale ideale de relocare, tensiunile geopolitice în creștere și problemele de securitate cibernetică cu Occidentul ar reprezenta obstacole semnificative.