Comisia Europeană a aprobat luni Planurile strategice pentru Agricultură ale Germaniei, Greciei și Lituaniei, în valoare de 47,8 miliarde de euro, potrivit unui comunicat al executivului UE. În total, 18 din cele 27 de state membre UE au aceste planuri aprobate, în timp ce România se află printre codașe.
Miza acestui plan este crucială pentru fermieri și investitori. În lipsa unui plan strategic aprobat, fermierii nu vor ști cum funcționează noul sistem de subvenții, de care depinde într-o mare măsură tot sectorul.
Planurile naționale strategice sunt documente obligatorii pentru punerea în aplicare a noii politici agricole comune (PAC) la 1 ianuarie 2023. Noua politică agricolă aduce schimbări majore: accent pus pe fermele familiale mici și mijlocii, precum și pentru tinerii fermieri. În plus, fermierii vor fi sprijiniți să adopte noi inovații, de la agricultura de precizie la metodele de producție agroecologică.
România este în întârziere cu acest document esențial, după ce ministerul Agriculturii, condus de Petre Daea (PSD) a trimis un plan ce a primit o serie de observații de substanță din partea UE.
Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică o nouă versiune a Planului în data de 18 octombrie. Documentul are 1.100 de pagini. Le 26 octombrie, șeful PSD, Marcel Ciolacu, declara că ministrul Agriculturii a transmis Planul la Comisia Europeană: ”mă bucur că miniştrii PSD ai Agriculturii au reuşit, alături de funcţionarii din minister şi de asociaţiile de fermieri, să transmită la Comisie varianta finală a Planului Naţional Strategic. Astfel, lucrând zi şi noapte, au recuperat timpul pierdut de cei care au avut în coordonare agricultura în perioada 2019 – 2021”.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea a anunțat că România a trimis planul la 18 octombrie și trebuie să aștepte 6 săptămâni pentru a primi validarea acestuia din partea Comisiei Europene.
Context. Planurile strategice PAC ale Germaniei, Greciei și Lituaniei, în valoare de 30,5 miliarde EUR, 13,4 miliarde EUR și, respectiv, 3,9 miliarde EUR, au fost aprobate de Comisie și reprezintă un buget total al UE de 47,8 miliarde EUR. Din bugetul total al UE pentru aceste trei țări, peste 14 miliarde de euro vor fi dedicate obiectivelor de mediu și climatice și programelor ecologice și 1,6 miliarde de euro pentru tinerii fermieri.
În planul său, Germania se concentrează pe protejarea climei și a mediului, asigurând în același timp competitivitatea și reziliența fermelor și a zonelor rurale. Agricultura ecologică este sprijinită în mod specific cu aproape 2,4 miliarde de euro, iar aproximativ 30 % din terenurile agricole vor beneficia de practici de reducere a emisiilor sau de menținere/creștere a stocării carbonului, de îmbunătățire a calității solului sau de sporire a calității apei.
Planul Greciei va îmbunătăți viabilitatea exploatațiilor mici și mijlocii, care reprezintă coloana vertebrală a agriculturii grecești. Acest lucru se va realiza cu ajutorul unui sprijin specific pentru venituri și al unei plăți redistributive suplimentare. Planul Greciei vizează, de asemenea, reducerea amprentei ecologice a agriculturii și gestionarea mai eficientă a resurselor naturale.
Lituania pune un accent puternic în planul său pe venituri echitabile pentru agricultori. Aproximativ 3 miliarde de euro sunt alocate pentru sprijinul pentru venit, cu o plată redistributivă pentru fermele mici și mijlocii, precum și pentru sprijinul cuplat pentru mai multe sectoare. Peste 4 600 de tineri fermieri vor fi sprijiniți în vederea instalării și vor primi apoi ajutoare suplimentare. De asemenea, vor fi recompensate practicile agricole durabile.
Noua Politică Agricolă Comună (PAC), care va începe la 1 ianuarie 2023, este concepută pentru a contura tranziția către un sector agricol european durabil, rezistent și modern. PAC va beneficia de o finanțare de 270 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027.