Comisia Europeană a aprobat joi Planurile strategice pentru Agricultură ale Cehiei și Slovaciei, în valoare de 8,9 miliarde de euro, potrivit unui comunicat al executivului UE. În total, 20 din cele 27 de state membre UE au aceste planuri aprobate, în timp ce România se află printre codașe.
Planurile strategice ale politicii agricole comune (PAC) ale Cehiei și Slovaciei se ridică la 5,6 miliarde euro și, respectiv, 3,3 miliarde euro. Din bugetul total al UE pentru aceste două țări, 3 miliarde de euro vor fi dedicate obiectivelor de mediu și climă și programelor ecologice și peste 200 de milioane de euro pentru tinerii fermieri.
Un obiectiv-cheie al planului Cehiei este distribuirea mai echitabilă și o direcționare mai eficientă a sprijinului pentru venit. În ceea ce privește prioritățile de mediu, accentul se pune pe protecția resurselor naturale și a biodiversității. În cadrul planului ceh, suprafața agricolă care beneficiază de sprijin din partea PAC pentru agricultura ecologică ar trebui să crească de la 16% în prezent la 21% până în 2027. În cele din urmă, PAC va investi în zonele rurale pentru a încetini depopularea și a consolida ocuparea forței de muncă în mediul rural. Se preconizează că vor fi create peste 1.700 de locuri de muncă datorită finanțării PAC.
Planul Slovaciei vizează creșterea competitivității și a rezilienței sectorului său agricol, protejând în același timp resursele naturale. Un sprijin anual suplimentar de 370 de milioane de euro îi va ajuta pe fermierii slovaci din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, întrucât 61% din terenurile agricole slovace intră în această categorie. Cu ajutorul sprijinului acordat prin PAC, planul slovac aspiră ca, până în 2030, 20% din terenurile sale agricole să fie cultivate în sistem ecologic. Dezvoltarea rurală reprezintă, de asemenea, o parte importantă a planului slovac, deoarece va sprijini crearea a 1.500 de locuri de muncă și a 430 de întreprinderi rurale.
Miza PAC pentru România
Miza acestui plan este crucială pentru fermieri și investitori. În lipsa unui plan strategic aprobat, fermierii nu vor ști cum funcționează noul sistem de subvenții, de care depinde într-o mare măsură tot sectorul.
Planurile naționale strategice sunt documente obligatorii pentru punerea în aplicare a noii politici agricole comune (PAC) la 1 ianuarie 2023. Noua politică agricolă aduce schimbări majore: accent pus pe fermele familiale mici și mijlocii, precum și pentru tinerii fermieri. În plus, fermierii vor fi sprijiniți să adopte noi inovații, de la agricultura de precizie la metodele de producție agroecologică.
România este în întârziere cu acest document esențial, după ce ministerul Agriculturii, condus de Petre Daea (PSD) a trimis un plan ce a primit o serie de observații de substanță din partea UE.
Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică o nouă versiune a Planului în data de 18 octombrie. Documentul are 1.100 de pagini. Le 26 octombrie, șeful PSD, Marcel Ciolacu, declara că ministrul Agriculturii a transmis Planul la Comisia Europeană: ”mă bucur că miniştrii PSD ai Agriculturii au reuşit, alături de funcţionarii din minister şi de asociaţiile de fermieri, să transmită la Comisie varianta finală a Planului Naţional Strategic. Astfel, lucrând zi şi noapte, au recuperat timpul pierdut de cei care au avut în coordonare agricultura în perioada 2019 – 2021”.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea a anunțat că România a trimis planul la 18 octombrie și trebuie să aștepte 6 săptămâni pentru a primi validarea acestuia din partea Comisiei Europene.
Noua Politică Agricolă Comună (PAC), care va începe la 1 ianuarie 2023, este concepută pentru a contura tranziția către un sector agricol european durabil, rezistent și modern. PAC va beneficia de o finanțare de 270 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027.