Nouă miliarde de euro prin POT nu ne ajung pentru toate autostrăzile. Comisia Europeană a propus finanțarea și execuția Autostrăzii Târgu Neamț – Iași în regim de drum național „half profile” și ulterior trecerea la profil complet de autostradă

A 8 Târgu Neamț Iași Ungheni Sursa Ministerul Transporturilor

Jaspers, consultantul Comisiei Europene, a propus finanțarea și execuția secțiunii de Autostradă dintre Târgu Neamț și Iași în regim de drum național (half profile) într-o primă etapă, urmând ca în a doua etapă să fie realizat profilul de autostradă completă, calea II. Soluția pe care au prezentat-o experții Jaspers este explicată prin costul prea ridicat al autostrăzii de aproximativ 100 de kilometri, comparativ cu valorile de circulație pe care le-ar înregistra, potrivit informațiilor transmise sâmbătă, după întâlnirea de la Prefectura Iași, de reprezentanții asociațiilor civice care militează pentru dezvoltarea infrastructurii din Moldova.

Pentru întreaga Autostradă Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni (310 km), costul estimat este de 13 miliarde de lei, în timp ce pentru secțiunea Târgu Neamț – Ungheni aproximativ 6 miliarde lei. Pentru „capetele” Târgu Mureș și Târgu Neamț (aproximativ 60 km), finanțarea este asigurată prin PNRR, licitația pentru proiectare și execuție urmând să fie lansată în decembrie (calendar estimat).

Varianta fazării și profilul de Drum Național nu s-ar justifica financiar, a explicat proiectantul român Consitrans, costurile inițiale pentru soluția half profile (jumătate din lățimea autostrăzii) însemnând 70% din costurile totale, a transmis Irinel Bucur, reprezentant al Asociației Împreună pentru A8, participant la ședința de la Prefectura Iași :

„În cadrul ședinței de la Prefectura Iași s-a comunicat faptul că Jaspers consideră costul autostrăzii Lețcani – Ungheni prea scump comparativ cu nivelul de trafic existent si că dorește fazarea execuției astfel încât ei să finanțeze acum la profil half, adică doar un sens de circulație și ulterior, când traficul va crește, sa se facă si cealaltă jumătate.

Tot în cadrul ședinței de ieri, proiectantul Consitrans a spus că dacă se construiește half profile, costul va fi de minim 70% din estimarea in cazul in care s-ar face profil întreg din prima motivând că sunt multe lucrări, săpături, care se vor face si apoi reumple, etc. Ulterior, când se va decide sa se facă si cealaltă jumătate, iar or sa fie costuri cu săpăturile, deblee și așa mai departe, costuri cu organizarea de șantier, licitații, noduri, ieșiri si intrări pe autostradă, costuri cu urmărirea execuției, etc, ceea ce înseamnă că costul nu va fi doar diferența de 30% ci mult mai mare, estimarea fiind ca se va duce in 50% din estimarea actuală, adică înseamnă un cost cu 20% mai mare daca se fazează execuția.

– În continuare voi arăta ce înseamnă asta în cifre și de ce e mai rentabil ca statul să-și asume acum diferența și să facă la profil întreg.
Prețurile la care mă voi raporta vor fi toate în funcție de estimarea actuala, fără a lua în calcul si creșterea ulterioară cu materialele, manopera, etc, creștere ce se întrevede în următorii 10 ani.
Costul ca să se facă autostrada de la Lețcani la Ungheni e de 1.3 miliarde euro.
Contribuții dacă se face din prima la profil de autostradă:
🇷🇴1.3 miliarde x 60% = 780 milioane
🇪🇺 1.3 miliarde x 40% = 520 milioane
– Contribuții dacă se face half profile, cost pentru prima jumătate, caz cel mai favorabil: 1.3 miliarde x 70% = 910 milioane EUR, diferența rămasă fiind de 390 milioane.
🇷🇴 910 milioane x 60% = 550 milioane
🇪🇺 910 milioane x 40% = 360 milioane
Contribuții daca se face half profile, cost pt a doua jumatate raportat la costurile actuale, caz cel mai favorabil: 1.3 miliarde x (30% + 20% costuri suplimentare) = 650 milioane EUR.
🇷🇴 650 milioane x 60% = 390 milioane
🇪🇺 650 milioane x 40% = 260 milioane”, potrivit lui Irinel Bucur, manager IT.
Prin POT, România ar avea la dispoziție 9 miliarde de euro, bani care trebuie trebuie să ajungă pentru patru proiecte majore de investiții: Autostrada Sibiu – Pitești (cu excepția lotului 1), Autostrada Unirii, Autostrada Ploiești – Brașov și A 0 București Nord. Alte șosele de mare viteză care ar putea fi construite prin POT sunt Filiași – Lugoj, Pașcani – Siret, A13 Bacău – Brașov, Sibiu – Făgărăaș – Brașov și Autostrada Timișoara – Moravița. În plus, nu este exclus ca suma prin POT să fie în realitate mai mică dacă Programul de finanțare va pleca fazat cu bani nedecontați prin POIM și transferați la POT. De asemenea, probabil prin POT ar putea fi construită parțial și autostrada cu tuneluri Lugoj – Deva, aproape în afara PNRR.
Ministrul fondurilor Europene, Marcel Boloș, prezent la Iași, a dat asigurări că este asigurată finanțare europeană pentru toate autostrăzile, potrivit celor care au participat la ședința dedicată proiectele din Regiunea Moldovei.

Sursa Ministerul Transporturilor

Comentarii

  1. Deci România pune acum 60% pentru ca guvernanții au fost prea handicapați ca să facă autostrazi când dădeau doar 15%? Numai pentru asta ar trebui spânzurați.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *