Speranța de viață la naștere la nivelul Uniunii Europene a scăzut cu peste un an în primii ani de pandemie, ajungând la 80,1 ani în 2021. România se află pe penultimul loc, cu o speranță de viață de 72,8 ani, potrivit datelor publicate joi de Eurostat.
Dacă în anul 2019 speranța de viață la naștere a ajuns la 81,3 ani, în anul 2020 a scăzut la 80,4 (-0,9 ani), iar în 2021 a scăzut în continuare (-0,3 ani față de 2020), „probabil ca urmare a creșterii bruște a mortalității din cauza pandemiei COVID-19”, notează Eurostat.
Speranța de viață a femeilor (82,9 ani) a continuat să fie mai mare decât cea a bărbaților (77,2 ani) în 2021, ambele înregistrând noi scăderi după o scădere mai mare din 2019 până în 2020. Comparativ cu 2020, speranța de viață atât pentru femei, cât și pentru bărbați a scăzut cu 0,3 ani.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Între 2002 (primul an pentru care datele privind speranța de viață au devenit disponibile pentru toți membrii UE) și 2021, speranța de viață la naștere în UE a crescut cu 2,5 ani, de la 77,6 la 80,1 ani; creșterea a fost de 2,0 ani pentru femei și de 2,9 ani pentru bărbați.
La nivel de țară, cea mai mare speranță de viață la naștere a fost înregistrată în Spania (83,3 ani), Suedia (83,1 ani), Luxemburg și Italia (ambele 82,7 ani), în timp ce cea mai mică speranță de viață la naștere a fost înregistrată în Bulgaria (71,4 ani), România (72,8 ani) și Letonia (73,1 ani).
În România, cea mai mică speranță de viață la naștere s-a înregistrat în regiunile Nord-Est (72 ani) și Sud-Est (72,1 ani).