Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Supraimpozitarea angajaților care câștigă mai mult decât președintele Klaus Iohannis nu va rezolva problemele bugetare ale României, ci ar aduce doar „mărunțiș” la bugetul de stat, care nu acoperă într-un an nici „gaura” bugetară din primul trimestru și nici măcar doi kilometri din cea mai scumpă autostradă construită în prezent în România, arată calculele realizate de Economedia.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, miercuri, că s-a discutat în coaliția de guvernare supraimpozitarea cu 16% a veniturilor bugetarilor care depășesc salariul președintelui României, care se ridică acum la circa 25.000 lei brut (circa 5.000 de euro).
30.574 de români au un salariu de bază brut mai mare decât al șefului statului, potrivit statisticilor de la Ministerul Muncii. Circa 13.000 dintre acești angajați ar fi bugetari, în timp ce 17.000 ar fi angajați în mediul privat.
- UPDATE Ministerul Finanţelor a identificat aproximativ 81.000 de români – stat şi privat – care obţin lunar peste 25.000 de lei din salarii şi venituri asimilate, inclusiv din sporuri şi indemnizaţii pentru consilii de administraţie, potrivit informaţiilor obţinute de Profit.ro. Calculul a fost făcut în contextul noului impozit pregătit de Guvern, care, potrivit declaraţiilor liderilor coaliţiei, ar urma să fie aplicat numai în sectorul de stat.
Distribuția veniturilor și cuantumul lor nu sunt cunoscute, din moment ce Ministerul Finanțelor nu a făcut publice aceste date. Din acest motiv, Economedia va încerca un exercițiu de calcul grosso modo prin câteva scenarii ipotetice.
Să luăm, de exemplu, scenariul în care toți cei 13.000 de bugetari cu salariul mai mare decât al președintelui câștigă în medie circa 50.000 de lei lunar.
Pentru un salariu lunar de 50.000 de lei brut, în prezent impozitul plătit este circa 5.750 lei.
În scenariul în care impozitul de 10% se va aplica la baza de 25.000 de lei, salariul președintelui, iar impozitul de 16% se va aplica la diferența suplimentară, impozitul total rezultat plătit de un angajat va ajunge la 7.700 lei.
Așadar, rezultă că un bugetar va plăti lunar un impozit suplimentar de 1.950 lei, ceea ce înseamnă un impozit anual suplimentar de 23.400 lei (circa 4.250 de euro).
Astfel, suma suplimentară strânsă anual de la cei 13.000 de bugetari se va ridica la 300 de milioane de lei (60 milioane de euro).
Luăm un scenariu mai absurd, cel în care salariul mediu al bugetarilor cu venituri peste ale președintelui este de 100.000 lei lunar.
Pentru un salariu lunar de 100.000 de lei brut, în prezent impozitul plătit este circa 6.500 lei.
În scenariul în care impozitul de 10% se va aplica la baza de 25.000 de lei, salariul președintelui, iar impozitul de 16% se va aplica la diferența suplimentară, impozitul total rezultat va ajunge la 8.900 lei.
Așadar, rezultă că un bugetar va plăti lunar un impozit suplimentar de 2.400 lei, ceea ce înseamnă un impozit anual suplimentar de 28.800 lei (circa 5.000 de euro).
Astfel, suma suplimentară strânsă anual de la cei 13.000 de bugetari se va ridica la 375 de milioane de lei (75 milioane de euro).
Chiar și în cazul în care acest impozit suplimentar se va extinde la cei 17.000 de angajați din mediul privat, vedem cum veniturile suplimentare strânse la bugetul de stat ar fi în continuare infime. Ele nici măcar nu s-ar apropia să acopere „gaura” bugetară din primul trimestru al acestui an, care se ridică la peste 4 miliarde de lei.
Dacă luăm o comparație și mai realistă, cu banii în plus strânși de la bugetari s-ar putea construi maxim doi kilometri din una dintre cele mai scumpe autostrăzi din România, Autostrada Sibiu – Pitești, Lot 4 Curtea de Argeș – Tigveni (cu o lungime de 10 km), al cărei cost este de 1,7 miliarde lei, deci peste 30 de milioane de euro pe kilometru. Nici măcar pentru un lot de autostradă la câmpie, care costă în medie 8 milioane de euro pe kilometru, nu ar fi suficienți acești bani (de exemplu, Lot 2 Ploiești – Buzău, cu o lungime de 28 km, costă 1,2 miliarde lei sau 200 milioane euro).
Calcule similare care arată „mărunțișul” strâns la bugetul de stat au fost făcute și de Sorin Ioniță, expert ȋn reforma administraţiei publice și președinte Expert Forum (EFOR), dar și de consultantul fiscal Gabriel Biriș.
„Cu alte cuvinte, această discuţie jignitoare pentru inteligenţa publicului lansată de sfertodoctul Marcel Ciolacu şi pupilul său Cîciu are ca miză o fărămiţă neglijabilă de încasări reprezentând 2% din gaura bugetară de 4 miliarde euro de pe trimestrul 1, sau 0.5% din gaura bugetară dacă trendul se menţine restul anului”, a scris Sorin Ioniță, pe Facebook.
În plus, nu este clar ce sumă de bani va costa anual statul român să administreze noul impozit suplimentar.
