Asociația Spirits România, organism reprezentativ al producătorilor și distribuitorilor de băuturi spirtoase din România, a trimis o scrisoare Guvernului prin care cere majorarea accizei cu 5% și menținerea acestui nivel până în martie 2025 pentru a da predictibilitate producătorilor locali, potrivit unui comunicat de presă.
Prin această scrisoare asociația își exprimă îngrijorarea cu privire la măsurile ce vizează o nouă creștere nesustenabilă a accizelor aplicabile băuturilor alcoolilce, cu un impact major asupra producătorilor de băuturi spirtoase și cu efecte catastrofale asupra producătorilor locali.
Asociația face aceste afirmații în urma analizei de impact a creșterilor anterioare ale accizei asupra încasărilor bugetare din accize, analiză realizată pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor.
Spirits precizează în scrisoarea trimisă premierului Ciucă faptul că măsurile fiscale trebuie să fie sustenabile și să nu erodeze baza de impozitare, în special prin distrugerea producătorilor locali.
„Venind în întâmpinarea acestei nevoi de finanțare, producătorii și distribuitorii de băuturi spirtoase din România vă propun să luați în considerare o mărire de maximum 5% a accizei, cu începere de la 1 octombrie 2023, urmând că acest nivel al accizei să rămână aplicabil pe toată perioada 1 ianuarie 2024 – 31 martie 2025 inclusiv. Aceasta măsură ar permite adaptarea agenților economici la schimbare și ar asigura predictibilitate pe termen mediu”, transmite asociația în scrisoarea deschisă.
„Astfel, se poate constata că:
- Creșterile accizei din 2022 au rezultat într-o scădere a volumelor de băuturi spirtoase vândute pe piața locală in prima jumătate a anului 2023
Modificările aduse de Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, publicată în Monitorul Oficial la 15 iulie 2022, și de Legea nr. 370/2022, publicată în Monitorul Oficial la 20 decembrie 2022, prin care a fost majorată de două ori acciza la alcool și băuturile alcoolice, respectiv cu 5% de la 1 august 2022 și cu 6% de la 1 ianuarie 2023, au arătat că, la o creștere agregată de 11% a accizei în anul 2022, se observă deja o scădere cu 2,6% a încasărilor la bugetul de stat din acciza la alcool etilic în primele șase luni ale anului curent (369.68 milioane lei), față de aceeași perioadă a anului trecut (379.46 milioane lei).Experiența arata că majorarea cu 42% a accizei în 2013 a determinat în intervalul 2013-2014 o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 30%, în schimb, reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat, în ultimii ani, scăderea pieței nefiscalizate cu aproximativ 25% și dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat, care au înregistrat 850.20 milioane lei în 2021 pentru piața băuturilor spirtoase. - Creșterea accizei are efecte catastrofale asupra producătorilor locali.
Industria locală de băuturi spirtoase a fost deja influențată negativ de costurile de producție crescute în decursul anului 2022, un exemplu fiind creșterea prețurilor materiilor prime cu până la 80%. Spirits România apreciază că, pe termen mediu și lung, majorarea accizei nu va duce la încasări bugetare mai mari, deoarece un preț mai mare va genera o scădere a vânzărilor și implicit a sumelor de plată la bugetul de stat – nivelul cifrelor de afaceri și al impozitelor și sumelor provenite din TVA vor fi mai mici. Mai mult, costurile tot mai mari pentru companii se vor răsfrânge asupra angajaților prin reducerea personalului și creșteri de costuri în anumite zone”
În acest moment, în România, valoarea accizelor este mai mare decât în statele vecine și peste unele valori practicate în Uniunea Europeană, deși veniturile consumatorilor sunt mai mici. Nivelul accizei la alcool etilic este 855 euro/hl de alcool pur, în creștere cu 15,4% de la 741 euro în2021, în condițiile în care nivelul minim setat prin directivă europeană este 550 euro/hl.
3. Creșterea accizei va readuce în prim plan piață neagră
O creștere de două cifre, așa cum este vehiculată, va avea efecte negative în special asupra producătorilor locali onești și va favoriza producția ilegală și consumul de alcool nefiscalizat, așa cum ne-a demonstrat experiența. Efectele negative se vor resimți atât la nivel economic, cât și social, în condițiile în va crește consumul de băuturi alcoolice contrafăcute ce va afecta grav sănătatea persoanelor. Produsele ilicite, a căror calitate nu este în nici un fel controlată, reprezintă un risc major pentru sănătatea celor care consumă. Spre deosebire de alcoolul fiscalizat, care este testat și verificat, cel de pe piața neagră are mari probleme de calitate și poate pune în pericol viața consumatorilor de toate vârstele”, transmite Asociația.