Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Din 11 noiembrie, se introduce o măsură prin care plățile cash se reduc drastic la companii și la persoanele fizice, chiar până la 1.000 lei de persoană, iar măsura a creat valuri de reacții în rândul populației, dar și printre specialiști. De la critici pentru „limitarea libertății” la „bravo” pentru lupta împotriva evaziunii fiscale, vă prezentăm câteva comentarii aduse de economiști și experți în fiscalitate – și argumente pro, dar și contra.
Amintim că premierul Marcel Ciolacu Ciolacu se întâlnește luni cu reprezentanții Asociației Române a Băncilor, potrivit unui anunț al executivului. Întâlnirea are loc cu o săptămână înainte de intrarea în vigoare a unei măsuri prin care plățile cash se reduc drastic la companii și la persoanele fizice, chiar până la 1.000 lei de persoană. Măsura a creat valuri de reacții în rândul populației, dar și printre specialiști. Reacția băncilor a fost imediată: mai mult bănci mari au anunțat creșterea comisioanelor pentru operațiunile cu cash.
Se limitează plățile cash
Din 11 noiembrie, se introduce o măsură prin care plățile cash se reduc drastic la companii și la persoanele fizice, chiar până la 1.000 lei de persoană.
Astfel, se poate încasa cash în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană juridică. Potrivit proiectului mai sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei. De asemenea, sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry.
Se pot face încasări și plăți între o persoană juridică și o persoana fizică în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană.
Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei.
Dacă nu se respecta plafoanele de mai sus se aplica amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul. Se pot face încasări și plăți între 2 persoane fizice în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei.
Ce spun economiștii/ finanțiștii. Argumente Pro și Contra
Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul Finanțelor, are un „bravo” pentru măsura reducerii plăților cash. „Plățile cash sunt reduse drastic (la 1.000 lei de la 5.000 lei), în încercarea de a reduce evaziunea. Din nou, o măsură care cred eu că merită un ”BRAVO” și nu un ”HUO” din partea cetățenilor onești. De aceea eu zic: BRAVO! Modificarea asta apare la art 3 din Legea 70/2015. Nu este modificat însă deloc articolul 4^1, introdus de mine în 2016, care dă o derogare pentru organizatorii de nunți și botezuri, deci, rămâne cum s-a stabilit: acolo se poate plăti cash, din dar, după petrecere. Nu se schimbă nimic!”, menționează Biriș, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Ce spune specialistul:
- Despre plățile la magazine mici: „Nu prea cred că la magazinele mici (și nici la supermarketurile mari) sunt plăți de peste 1.000 lei/bon. Măsura în sine nu pare greșită. Perfect de acord însă că problema principală la evaziune (TVA) nu este comerțul, ci B2B (relațiile între afaceri, business to business, n.red.). Iar asta poate fi rezolvată rapid cu taxarea inversă”.
- Despre plățile în mediul rural: „În primul rând, în ceea ce privește plățile cash în mediul rural, unde nu prea există nici bancomate (înțeleg realitatea) și nici POS (asta nu înțeleg, există obligație de dotare pentru toate punctele de vânzare care încasează mai mult de 10.000 euro/an, imposibil să nu depășească plafonul chiar și la un mic magazin sătesc): aveți idee cam câte cumpărături ar trebui făcute pentru a depăși 1000 lei/bon? În plus, aveți idee câte din magazinele astea refuză pur și simplu factură de la furnizori pentru că nu vor să fiscalizeze veniturile și sunt protejate pe plan local Eu zic că nu ne face deloc bine să susținem perpetuarea unui status-quo păgubos…”
La rândul său, Alexandru Palaghia, expert contabil, completează observațiile lui Biriș și răspunde cu câteva argumente la comentariile „pro cash”. “Vedeți domniile voastre, partizani ai plăților cash cu argumentație de genul „mi se îngrădesc drepturi”, „se îmbogățesc băncile”, „ce dacă facem și noi nițică evaziune” și altele asemenea, este exact genul de mentalitate „da’ ce domne, pe vremea lui Ceaușescu n-a murit nimeni de foame, ne descurcam”. Lucrez de 20 de ani în contabilitate, expertize în instanță și consultanță fiscală și DA, vă pot confirma (evidență practic), cu cash se face evaziunea, muncă la gri sau se dau șpăgile. Suntem ultima țară UE care am implementat SAF-T-ul, cine e în domeniu știe despre ce e vorba. În concluzie, când economia subterană, ”neagră” cum se spune în popor, reprezintă între 35% și 40% din PIB, cum vă gândiți că am putea să ne facem bine ca țară?”, menționează Palaghia.
Unele argumente arată că limitarea plăților cu numerar poate reduce evaziunea, acesta fiind și motivul pentru care măsura a fost introdusă în lege. „România are cel mai mic nivel de venituri în PIB, 26%, cel mai mic din Uniunea Europeană. Asta din cauză că suntem și primii din Uniunea Europeană la evaziunea fiscală. Legea asta este o lege anti-evaziune fiscală”, a spus Adrian Vasilescu, consilier de strategie la BNR, citat de Euronews.
Analistul economic Dragoș Cabat, citat de RFI, spune că această limitare este unul dintre modurile în care poate fi combătută evaziunea fiscală. „Plățile cash sunt plăți care pot ascunde banii negri și în felul acesta se face și spălarea de bani. Sigur că da, o bună parte dintre banii cash se investesc, de către cei care au astfel de bani, fie în imobiliare, dar și agricultura are foarte multe plăți cash, și din acestea informale, și reciclarea materialelor și în general peste tot acolo unde vorbim de sume importante de bani, per total, dar care pot fi împărțite în plăți mai mici, făcute la momente de timp diferite. Acolo se poate face evaziune. Sigur, mare problema este, așa cum se întamplă de obicei, guvernanții, când propun o anumită lege sau OUG, nu se consultă cu mediul de afaceri”, a spus Cabat, la RFI.
Deputatul USR Claudiu Năsui, fostul ministru al economiei, apreciază că limitarea plăţilor cash nu reprezintă o măsură de combatere a evaziunii fiscale sau a corupţiei, în condiţiile în care o serie de ţări occidentale nu au impus astfel de limitări, dar au o colectare mai bună a taxelor şi impozitelor decât România. „Limitarea libertății nu înseamnă să fii civilizat. Germania, Estonia, Austria, Cipru, Suedia, Olanda, Ungaria, Irlanda, Malta, Luxembourg, Anglia nu au nicio limită la plata cu cash. Toate aceste țări nu doar că își lasă cetățenii să-și aleagă cum vor să-și folosească banii, dar au și evaziune mai mică decât România. Limitarea plăților cash nu este despre combaterea evaziunii sau a corupției. Și acum sunt limitate la 10.000 de lei pe tranzacție și tot avem și evaziune și corupție. Este despre control”, a menționat Năsui, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
La rândul său, economistul Bogdan Glăvan spune că România are cel mai mare deficit de încasare al TVA din UE, de 4 ori mai mare decât media UE, însă măsura limitării cash-ului ar fi „anti-științifică”. „De ce? Nici una din țările de lângă noi nu o practică, cel puțin nu în halul ăsta. Dar – ce să vezi? – ele au o evaziune mult mai mică. Estonia, Bulgaria, Letonia, Ungaria, Slovenia colectează aproape tot TVA-ul, în timp ce România colectează doar 65%. Surpriză: Estonia și Ungaria nu au vreo limită la plățile în numerar.
Iată care sunt limitele în restul țărilor fost comuniste: Bulgaria: 5000 euro. Croația: 15000 euro, Cehia: 10000 euro/zi, Letonia: 7200 euro, Lituania: 3000 euro, Polonia: 3000 euro între comercianți
Slovacia: 5000 euro pentru comercianți, respectiv 15000 euro pentru cetățeni , Slovenia: 5000 euro pentru comercianți. În România, limita actuală pentru plățile în numerar este de 1000 euro și va scădea la 500 euro în 2025; comercianții vor fi nevoiți chiar acum să reducă plățile cash la maxim 200 euro (400 euro în magazine cash and carry) ceea ce practic înseamnă o interzicere totală a plăților cash.
Este limpede pentru toată lumea că limitarea numerarului nu are vreo treabă cu combaterea evaziunii. Țări cu economie similară României au un nivel mult mai mic de evaziune fiscală fără să impună vreo limită la plățile în numerar sau impunând limite superioare celor care au fost până acum în vigoare în România”, susține Glăvan.
Christian Năsulea, profesor de economie, spune că nu este nevoie de această limitare și că aceasta „nu rezolvă nimic”. „La noi în țară vorbim de 40%, dacă nu chiar mai mult din populație, care nu lucrează de fapt cu carduri. Și atunci e o idee care pur și simplu nu-și are locul”, a spus Năsulea, citat de Euronews.
O serie de argumente împotriva restrângerii tranzacțiilor cash aduce Beatrice Aldea, expert contabil. Aceasta spune că nu are firmă și plătește preponderent cu cardul „pentru că mi se pare comod, fac plăți online de când a intrat pe piață această modalitate de plată”, dar “cu toate acestea nu sunt de acord cu acestă plafonare la sânge a tranzacțiilor cash”. Aceasta prezintă câteva elemente în favoarea cash-ului și explică de ce nu ar renunța la cash (deși, subliniem, modificarea de legislație nu impune renunțarea la cash, în general) și de ce nu e de acord cu restrângerea tranzacțiilor cash. „În calitate de persoană fizică consider că este o îngrădire a drepturilor mele, vreau să dispun de banii munciți de mine în ambele forme, și fizic și digital/virtual, alegerea trebuie să îmi aparțină”, spune aceasta. „În calitate de mic contribuabil pentru că plătesc mai ușor furnizorii cu ce am încasat cash peste zi; pentru că pierd timp și bani cu deplasarea zilnică la bancă, chiar mulți dacă firma e în mediul rural și prima banca la câțiva zeci de km; pentru că am costuri de 1-2% la depunerea banilor în bancă la ghișeu”, enumeră Aldea printre argumente. Aceasta susține că nici marii contribuabili nu sunt avantajați de astfel de măsuri. Câteva dintre elementele menționate: „România nu e exclusiv urbană și am zone întregi fără semnal la telefon sau fără internet iar eu sunt în imposibilitatea de a încasa cu cardul; pentru că am o flotă de 300 de mașini aflate pe traseu cu risc permanent de cheltuieli neprevăzute fapt care poate genera cheltuieli cash/zi mai mari de 2000 lei/zi cât mi-ai pus tu plafon”.
NOUTAȚILE LEGISLATIVE, în integralitate
Reprezentanții Finanțelor anunță contribuabilii cu privire la faptul că, în termen de 15 zile de la publicarea Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal -bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a Romaniei pe termen lung (M.O. Partea I nr.977/27.10.2023), respectiv din 11 noiembrie 2023, intră în vigoare modificările și completările aduse la plafoanele de încasări/plăți în numerar , precum și la plafonul maxim admis pentru deținerea de numerar în casierie, reglementate prin Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, astfel :
1. Persoanele juridice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, liber profesioniştii, persoanele fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocierile şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică , care se regăsesc la art.1, alin.(1) din Legea nr.70/2015, denumite în continuare –profesioniști– pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar, în următoarele condiţii:
a) încasări de la profesioniști în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană;
b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, de la profesioniști, în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană;
c) plăţi către profesioniști, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi;
d) plăţi către magazinele de tipul cash and carry, în limita unui plafon zilnic total de 2.000 lei;
e) plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.
Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei şi, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.
Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei şi, respectiv, de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Profesioniștii pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 1.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 1.000 lei/2.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.
2. Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar efectuate între profesioniști şi persoane fizice, se efectuează:
– cu încadrarea în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană, până la data de 31 decembrie 2024 și
– cu încadrarea în plafonul zilnic de 2.500 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025.
Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate de la/către o persoană, pentru operaţiunile de încasări/plăţi în numerar, precum şi fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe sau alte drepturi, primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, dividende, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare decât plafonul prevăzut la alineatul anterior. Aceste prevederi nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care sunt încheiate contracte de vânzare-cumpărare cu plata în rate, conform legii.
3. Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice, altele decât cele realizate prin intermediul instituțiilor care prestează servicii de plată autorizate de B.N.R., sau autorizate în alt stat membru U.E. și notificate către B.N.R., efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi se pot efectua :
-în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacţie, până la data de 31 decembrie 2024, şi
–5.000 lei/tranzacţie, începând cu data de 1 ianuarie 2025.
Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 10.000 lei, până la data de 31 decembrie 2024, şi 5.000 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025
4. Se introduc noi prevederi conform cărora:
A) Sumele în numerar aflate în casieria profesioniștilor nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. Sumele în numerar care depăşesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.
(B) Se admite depăşirea acestui plafon numai cu sumele aferente plăţii salariilor şi a altor drepturi de personal, precum şi a altor operaţiuni cu persoane fizice, pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora.