sursa foto: Unsplash/
Quinton Coetzee
Poluarea este în general asociată cu marile aglomerări urbane și cu centrele industriale cu milioane de locuitori, însă această regulă are și excepții notabile. În contextul recentei expoziții cu fotografii din Copșa Mică, denumit cândva unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, G4Media vă prezință o listă cu unele dintre cele mai poluate orașe mici din lume.
Fairbanks – Alaska
Deși este unul dintre cele mai puțin urbanizate state din SUA, Alaska rămâne și unul dintre cele mai poluate, în special în ceea ce privește calitatea aerului, iar Fairbanks este exemplul cel mai important în acest sens.
Cu aproximativ 30 de mii de locuitori, Fairbanks este un mare oraș după standardele locale – a doua cea mai mare zonă metropolitană din stat, de fapt. În orice caz, nu poate fi comparat cu marile orașe americane, cum ar fi New York sau Los Angeles.
În asemenea circumstanțe, este cu atât mai surprinzător faptul că, la anumite categorii. Fairbanks întrece aceste metropole când vine vorba de poluare: În urma unei cercetări a calității aerului din America, realizată în 2018 de către Asociația Americană a Sănătății Pulmonare, Fairbanks a fost desemnat orașul cu cel mai poluat aer din țară.
Cauza acestei situații este una surprinzătoare. În 2019, autoritățile locale au explicat faptul că atât Fairbanks cât și zonele învecinate nu reușesc să se conformeze standardelor federale ale calității aerului încă din 2009.
Pe de o parte, acest fapt este cauzat de folosirea sobelor în gospodăriile din tot statul, dar trebuie amintit și faptul că Fairbanks se află într-o zonă cu cele mai aprige inversiuni de temperatură din lume – zone unde, pe timp de iarnă, temperatura aerului crește odată cu altitudinea, în loc să scadă așa cum este normal.
Este un fapt bine documentat că în asemenea zone, particulele poluante din aer tind să rămână aproape de sol în loc să se disipeze în atmosferă, după cum explică Agenția de Mediu Europeană.
Pljevlja – Muntenegru
Pljevlja seamănă cu Fairbanks din punct de vedere al populației, însă motivul pentru care a fost desemnat unul dintre cele mai poluate orașe din Europa este mult mai simplu: Orașul cu puțin peste 30.000 de locuitori se află în vecinătatea unei mine de cărbuni și a unei uzine electrice care operează de aproape patru decenii.
Potrivit fundației norvegiene Minor Foundation for Major Challenges, guvernul muntenegrean plănuiește să mențină uzina în funcțiune cel puțin până în 2060 – asta în ciuda protestelor regulate ale rezidenților și a studiilor de sustenabilitate care au atras atenția asupra problemei în ultimii ani.
O analiză, realizată de coaliția de ONG-uri de mediu Bankwatch Network a arătat, în 2017, faptul că aerul respirat de cetățenii orașului conține un nivel mult peste cel admis de Uniunea Europeană de PM2.5 – particule fine aflate în aer, cu un diametru mai mic de 2.5. micrometri.
Expunerea de lungă durată la PM 2.5 este asociată cu diverse probleme cardiace și pulmonare și moarte prematură, motiv pentru care reducerea acestor particule este tot mai des abordată în inițiativele verzi precum cele ale Uniunii Europene,
Hartbeespoort – Africa de Sud
Orășelul Hartbeespoort era cândva o destinație faimoasă pentru pasionații de priveliști impresionante și activități nautice datorită barajului impresionant din apropierea sa.
Totuși, presa locală raportează că activitățile nautice au devenit practic imposibile din cauza unui “inamic” neașteptat”: zambila de apă. Ajunsă în toată lumea datorită frumuseții petalelor sale, aceasta a ajuns să fie considerată o specie invazivă în peste 50 de țări, dar situația din Hartbeespoort este una deosebit de complicată.
Construit în anii ‘20, barajul de la Hartbeespoort se află la intersecția unor dintre râurile principale ale regiunii sud-africane Gauteng, iar asta l-a făcut și o țintă a scurgerilor de ape uzate din orașele și zonele cu sisteme de canalizare defectuoase, explică Universitatea din Rhodes.
Nutrienți nitrați și fosfați prezenți în apele reziduale care ajung în bazinul de la Hartbeespoort s-au dovedit a fi benefici pentru zambile, care au devenit aproape imposibil de înlăturat – acoperă bazinul aproape în întregime, blochează pătrunderea razelor Soarelui în apă și acaparează tot oxigenul, ceea ce face proliferarea altor specii imposibilă.
Distrugerea ecosistemului local în acest fel a distrus și potențialul turistic a uneia dintre cele mai mari atracții din țară, adaugă universitatea.
Recent, un grup de cercetători a reușit să amelioreze problema prin introducerea în zonă de specii de insecte care se hrănesc cu zambile, însă problema principală care trebuie rezolvată rămâne poluarea apei, au declarat aceștia pentru Reuters.
Jenjarom, Malaezia
Spre deosebire de orașele menționate anterior, unde problemele mocnesc deja de zeci de ani, situația care s-a abătut asupra micului oraș malaezian Jenjarom este mult mai recentă.
Conform unui reportaj BBC, totul a început în 2017, când guvernul chinez a hotărât să interzică importul de deșeuri de plastic. Mulți activiști de mediu au văzut această decizie ca pe o mare victorie, dar interdicția nu a făcut plasticul provenit în mare parte din SUA, Regatul Unit și Japonia să dispară, ci doar i-a schimbat destinația către țări precum Malaezia.
O industrie a reciclării plasticului de sute de milioane de dolari a apărut practic peste noapte, iar zeci de uzine de reciclare, multe dintre ele ilegale, au fost construite în districtul Kuala Lungat, unde se află și Jenjarom. Multe dintre ele au fost ridicate la o aruncătură de băț de orășelul aflat la mai puțin de o oră distanță de Port Klang, cel mai mare port din Malaezia și punctul prin care majoritatea plasticului importat ajunge în țară.
Aceste uzine ilegale ardeau masiv plasticul care nu putea fi reciclat, iar poluarea aerului a devenit în scurt timp insuportabilă pentru locuitorii din Jenjarom, au declarat aceștia pentru BBC.
Uzinele au fost închise în 2019, în mare măsură datorită plângerilor cetățenilor, dar au lăsat în urmă altă problemă: peste 17.000 de tone de plastic abandonat în jurul orașului.
Jenjarom a fost printre zonele cele mai afectate, dar problema rămâne una generală: guvernul a trimis înapoi la destinație sute de containere de plastic illicit în ultimii ani, conform Reuters, dar Malaezia rămâne unul dintre cei mai mari responsabili pentru poluarea oceanelor – cu peste 73.000 de tone de deșeuri de plastic aruncate în ocean doar în 2021.
Santa Gertrudes – Brazilia
Problemele legate de poluarea aerului în statul brazilian Sao Paulo sunt deja bine documentate, iar Santa Gertrudes, un oraș cu aproximativ 27.000 de locuitori, este un caz din ce în ce mai dezbătut în ultimii ani.
În 2016, orașul avea cel mai ridicat nivel de PM10 (particule în suspensie cu diametrul de 10 micrometri) din America de Sud, scrie Smithsonian Magazine, iar motivul este, ca în cazul orașului Pljevlja, industria.
Brazilia este unul dintre cei mai mari producători de plăci ceramice din lume, conform Statista, iar Santa Gertrudes se află într-o zonă deosebit de bogată în argilă – astfel, ea se găsește în inima uneia dintre cele două zone industriale responsabile pentru 80% din producția de plăci ceramice a Braziliei, potrivit unui studiu publicat în 2018 în “Journal of Cleaner Production”.
În ciuda pericolelor asupra sănătății, evidențiate într-un alt studiu din 2018 care a inclus sute de adolescenți din Santa Gertrudes, importanța economică a industriei rămâne considerabilă.
Potrivit ASPACER, asociația producătorilor de produse ceramice din Sao Paulo, industria ceramicii a statului angajează în mod direct peste 14.000 de oameni. De asemenea, adaugă asociația, în Sao Paolo sunt produse 70% din plăcile ceramice din Brazilia – 92% din această producție este localizată în așa numitul “Complex ceramic Santa Gertrudes”.
Newman, Australia
Cu o populație de aproape 6.500 de oameni la ultimul recensământ, Newman, un orășel din Pibara, nord-vestul Australiei, este doar un ultim exemplu dintr-o regiune care se confruntă cu poluarea de decenii întregi.
Orașul a ajuns în atenția națională în 2018, când nori imenși de praf foarte aproape de sol au început să ridice semne de întrebare, în special datorită poziției sale geografice – Newman se află la câteva sute de kilometri de Wittenoom, un fost oraș minier care a fost abandonat și desființat în 2007 din cauza îngrijorărilor legate de azbest – produsul principal al minei care a operat acolo până în 1996. Până în prezent, peste 2.000 de foști rezidenți au murit din cauza unor boli asociate cu expunerea la azbest.
În orice caz, pentru Newman, s-a dovedit ulterior că problema era legată tot de minerit, dar nu de azbest, ci de fier. În 2021, reprezentanții unui sindicat declarau pentru Reuters că norii de praf din atmosferă proveneau de la două mine de fier operate de BHP, una din cele mai mari companii de minerit din Australia, și că reprezentau un pericol semnificativ pentru populație.
În 2023, transmite Australian Broadcasting Corporation, un raport guvernamental a arătat că obiectivele privind poluarea atmosferică au fost depășite din cauza mineritului de 171 de ori în ultimii zece ani, iar cele două mine BHP au fost identificate drept “sursa dominantă” a problemei.
Știrea a venit după ce, în 2020, BHP a anunțat o investiție de 300 de milioane de dolari pentru îmbunătățirea calității aerului din Pibara.