EduPedu: Salariile profesorilor, în urma economiei: salariile din școli au crescut, în medie, cu 230% din 2010 și până în 2024, într-o economie unde salariile medii și minime au crescut cu 312%, respectiv 450% în aceeași perioadă

Veniturile profesorilor și angajaților din educație au crescut, din 2010 și până în 2024 de 2,3 ori, potrivit evoluției costului standard per elev pentru cheltuieli salariale, indicator publicat de Ministerul Educației an de an și decis prin hotărâre a Guvernului României. Acesta arată creșterile salariale medii pe parcursului unui an și reflectă majorarea bugetului pentru cheltuieli salariale. În paralel, salariul mediu pe economie a crescut de peste 3 ori în aceeași perioadă de 15 ani luată în calcul. Este vorba despre o creștere cu circa 80 de puncte a salariului mediu față de costul standard pentru cheltuieli salariale din școli. La fel, salariul minim pe economie, decis mereu politic, fără niciun algoritm de creștere pe baze științifice sau economice, a fost majorat mult mai rapid decât costul standard per elev pentru cheltuieli salariale.

Altfel spus, atunci când este comparat cu doi indicatori esențiali – salariul minim pe economie și salariul mediu pe economie – , salariul profesorului nu rezistă.

Pentru a vedea care sunt diferențele de creștere între salariile profesorilor și ale angajaților din școli, în medie, și cele ale economiei în privința veniturilor salariale, am comparat costul standard per elev pentru cheltuieli salariale și salariul mediu brut pe economie pentru perioada 2010-2024.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Am folosit indicatori de la Institutul Național de Statistică (INS), Guvernul României și Ministerul Finanțelor (MF) pentru salariul minim pe economie în anul 2010 și pentru anul 2024, pentru câștigul mediu brut pe care se fundamentează legea asigurărilor sociale 2024 și am folosit costul standard per elev (componenta pentru cheltuieli salariale) din 2010 și 2024 de la Ministerul Educației (ME).

Costul standard per elev are două componente, care în 2024 vor fi la valorile de mai jos, conform președintelui Fedrației Naționale a Părinților, Iulian Cristache:

1. costul pentru cheltuielile cu salariile, care a fost propus și avizat pentru 2024 la 9.431 de lei;
2. costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor, propus și avizat la 649 de lei.

Dacă în 2010 erau 2.857 de lei alocați per elev prin costul standard de la acea vreme, în 2024 această sumă ajunge la 9.431 de lei, conform datelor de până acum. Creșterea este de 230,1%. Costul standard alocat per elev reprezintă baza creșterilor salariale în educație. Acest lucru înseamnă că veniturile angajaților din învățământ au crescut, din 2010 până în prezent, în medie cu 230%.

În anul 2010, salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat era de 1.836 lei, potrivit legii bugetului asigurărilor sociale de stat. În 2024, același indicator este de 7.567 de lei, potrivit legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024. Diferența dintre cele două este de 5.731, însemnând o creștere de 312%.

Puteți citi AICI analiza completă.